Cum se poate dezamorsa politic criza din stradă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Demisia preşedintelui Traian Băsescu, plecarea lui Emil Boc de la Palatul Victoria sau organizarea de alegeri anticipate sunt extrem de greu de acceptat de către actuala Putere.

Manifestaţiile de stradă din ultimele zile nu au primit un răspuns coerent din partea Puterii. Preşedintele Traian Băsescu nu a avut nicio ieşire publică, iar premierul Emil Boc le-a oferit protestatarilor doar revenirea lui Raed Arafat în Ministerul Sănătăţii. Deocamdată, posibilele soluţii pentru ieşirea din criză au fost avansate fie de USL, fie de nemulţumiţii din PDL. „Adevărul" a centralizat variantele de calmare a spiritelor pe baza discuţiilor din partide şi a prevederilor constituţionale.

1Demisia preşedintelui Traian Băsescu. Aceasta a fost principala solicitare a manifestanţilor din stradă. Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, însă, de mai multă vreme, că nu ar demisiona decât dacă ar fi contestat în stradă de cinci milioane de oameni, echivalent cu numărul celor care l-au votat în 2009. În cazul demisiei, alegerile prezidenţiale ar avea loc anul acesta în loc de 2014, când expiră mandatul lui Traian Băsescu.

2 Suspendarea lui Traian Băsescu.
USL vehiculează de mai multă vreme această idee, dar transpunerea ei în practică are şanse reduse de succes. Primul pas ar fi votarea suspendării de către Parlament, dar Opoziţia nu are suficiente voturi pentru a realiza acest demers. PDL, UDMR şi UNPR pot bloca uşor această mişcare. Chiar dacă suspendarea ar trece de Parlament, urmează „judecata" Curţii Constituţionale, dominată de judecători numiţi de actuala Putere. Dacă USL ar depăşi aceste două etape, demiterea preşedintelui ar fi supusă votului populaţiei în cadrul unui referendum.

3 Demisia Guvernului Emil Boc. Plecarea premierului de la Palatul Victoria este cerută de USL, dar au existat informaţii neoficiale că ar fi dorită şi de preşedintele Traian Băsescu. Posibilitatea demisiei lui Boc a fost respinsă, ieri, de prim-vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur. El a susţinut că partidul său nu ar trebui să părăsească guvernarea „exact când România trebuie condusă". Dacă Boc ar demisiona, preşedintele Traian Băsescu ar chema partidele la Cotroceni pentru formarea unui nou Guvern.

4 Remanierea Guvernului Emil Boc
. Schimbarea a patru-cinci miniştri din actualul Cabinet a fost pusă pe tapet, ca o posibilă soluţie de îmbunătăţire a imaginii PDL, chiar înainte de declanşarea protestelor din stradă. Lansată pe piaţă de preşedintele Senatului, Vasile Balga, remanierea a fost, imediat, contrazisă de ministrul Dezvoltării, Elena Udrea.  Posibilii miniştri remaniabili ar fi fost, potrivit zvonurilor din ultima vreme,  Teodor Baconschi (Externe), Gheorghe Ialomiţianu (Finanţe), Traian Igaş (Interne), Valeriu Tabără (Agricultură) şi Valerian Vreme (Comunicaţii). 

5 Schimbarea ministrului de Interne, Traian Igaş. O variantă „soft" a remanierii ar fi renunţarea la cel responsabil de gestionarea evenimentelor. În ultima perioada, Igaş a fost contestat din două direcţii. Pe de o parte, adversarii actualului regim i-au reproşat abuzurile jandarmilor, iar unele televiziuni au difuzat imagini cu protestatari paşnici bătuţi de forţele de ordine. Pe de altă parte, mulţi dintre susţinătorii lui Traian Băsescu din presă au cerut schimbarea lui Igaş, deranjaţi  de faptul că jandarmii nu au intervenit cu suficientă fermitate.

6 Organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului.
Opoziţia a propus convocarea Legislativului pentru 23 şi 24 ianuarie cu o ordine de zi  care să cuprindă două puncte: dezbaterea situaţiei din ţară şi prezentarea unor explicaţii din partea premierului Emil Boc referitoare la modul „nefuncţional" de acţiune a forţelor de ordine. Decizia va fi luată astăzi de Birourile Permanente ale Parlamentului.

Raportul de forţe din Parlament

Aproape fiecare din scenariile discutate depinde de raportul de forţe din Parlament. În Legislativ, actuala Putere are o majoritate clară, obţinută prin racolarea unor parlamentari ai Opoziţiei. PDL,  UNPR, UDMR şi minorităţile au 247 de parlamentari, iar USL - 215.

Ion Iliescu: Se cer alegeri anticipate

Fostul preşedinte Ion Iliescu a declarat, ieri, că protestele din toată ţara au o cauză obiectivă şi anume „starea de lucruri insuportabilă" în care au fost aduşi românii. Singura rezolvare, arată Iliescu, ar fi organizarea de alegeri anticipate.

„Decenţa impune ca un guvern şi un preşedinte care nu mai au suport popular, să îşi dea demisia", a arătat fostul preşedinte, reiterând părerea Opoziţiei. În viziunea lui Ion Iliescu, vinovaţi pentru starea precară a României este preşedintele Băsescu şi Executivul. „Un preşedinte jucător nu este constituţional. Trebuie respectată separaţia puterilor în stat", a mai precizat Iliescu. Fostul şef de stat a mai arătat că protestele vin şi pe fondul modului brutal de impunere a măsurilor de austeritate.

Liberalii organizează mitingul Opoziţiei

Crin Antonescu (stânga) şi Victor Ponta vor discuta despre manifestarea USL de mâine  Foto: petrică tănase

Chiar dacă liderii USL nu au luat o decizie oficială privind organizarea unui miting de protest, liberalii au demarat procedurile pentru a organiza acţiunea. Conducerea USL va discuta astăzi subiectul într-o şedinţă la vârf. După ce liderul PNL, Crin Antonescu, a anunţat organizarea mitingului, şeful PSD, Victor Ponta, a fost precaut în declaraţii afirmând că USL trebuie să evite posibilitatea ca actuala Putere să acuze Opoziţia pentru transformarea manifestaţiilor în acţiuni violente.

Liberalii au depus la Primăria Capitalei o cerere pentru autorizarea unui miting care ar urma să înceapă mâine la ora 15.30 de lângă Arcul de Triumf din Bucureşti. La doi paşi se află un sediu al  PNL, iar coloana manifestanţilor ar urma să plece de aici pe traseul Kiseleff, Piaţa Victoriei, Bd. Lascăr Catargiu, Piaţa Romană şi Piaţa Universităţii, sosirea fiind estimată la 17.30. Atunci, Opoziţia urmează să se alăture cu oamenii săi celorlalţi protestatari.

La miting ar urma să participle preşedintele liberal, Crin Antonescu, dar şi unii dintre vicepreşedinţii partidului. De asemenea, li se vor alătura şi liderii PC,  în frunte cu Daniel Constantin. Preşedinţii organizaţiilor liberale au fost instruiţi de la centru să-şi pregătească oamenii pentru deplasare.  Manifestaţia ar urma să se desfăşoare doar pe durata aprobată de către Primăria Capitalei. Liderii Opoziţiei vor să evite orice acuzaţie că au ieşit din cadrul legal.

Ponta, precaut

Conducerea PNL l-a mandatat, luni, pe preşedintele liberal, Crin Antonescu, să discute în USL organizarea unui „amplu miting" şi a unui marş de protest în Bucureşti, în zilele următoare. Până în prezent, liderii PSD nu au dat un răspuns definitiv privind implicarea în organizarea mitingului, afirmând că  o decizie va fi luată la şedinţa de astăzi a USL. Preşedintele PSD, Victor Ponta, a afirmat că USL trebuie să evite posibilitatea ca actuala Putere să acuze Opoziţia pentru transformarea manifestaţiilor în acţiuni violente.

„Am discutat cu Crin această variantă, dar trebuie să fim atenţi să nu dăm ocazia celor de la putere să acuze Opoziţia pentru ceea ce s-a întâmplat, adică acţiunile violente. Noi trebuie să ne organizăm cât mai bine, pentru ca lucrurile să meargă în direcţia pe care o doreşte populaţia", a comentat liderul PSD. Victor Ponta a fost plecat, în aceste zile, la Strasbourg, şi era aşteptat să se întoarcă în ţară ieri-seară.

"Am discutat cu Crin această variantă, dar trebuie să fim atenţi să nu dăm ocazia celor de la putere să acuze Opoziţia pentru ceea ce s-a întâmplat, adică acţiunile violente.''
Victor Ponta  preşedinte PSD

Sindicatele nu au venit la dialogul cu Emil Boc

După ce luni, la Colegiul Director, PDL a decis să înceapă un dialog pe trei paliere, Teodor Baconschi fiind însărcinat să se ocupe de structurile civice, Ioan Oltean de structurile sindicale, iar Emil Boc (foto) de dialogul cu partidele, şeful Guvernului şi-a început ieri „misiunea". A convocat Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, format din reprezentanţi ai Executivului, ai BNR, ai confederaţiilor patronale şi sindicale, înfiinţat la 27 octombrie 2011 şi care se mai întrunise doar de două ori.

image

Nici ieri nu a avut prea mult succes: confederaţiile sindicale nu s-au prezentat, acuzând convocarea întârziată şi lipsa unei ordini de zi. Au venit câţiva reprezentanţi ai patronatelor, ministrul de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, şi cel al Muncii, Sulfina Barbu.  Concluzia a fost din nou „abstractă". „Guvernul va menţine dialogul cu populaţia, dar nu poate promite creşteri de salarii şi pensii", a declarat la finalul reuniunii Emil Boc.

„Oamenii au toate motivele să fie nemulţumiţi şi îi înţeleg, dar nu aveam alternativă decât colapsul, pe de-o parte, să scufundăm economia şi ţara, sau să luăm nişte măsuri mai neplăcute, dar care pe termen mediu şi lung ne pot aduce ce aşteaptă toţi românii", a mai arătat Boc. Premierul a mai spus că Ministerul Muncii va avea noi discuţii cu organizaţiile sindicale, pentru a detalia anumite lucruri care nu au fost „suficient de bine explicate".

Comentariu: Ieşirea din tunel: câteva idei

Ovidiu Nahoi

Revenirea la Ministerul Sănătăţii a lui Raed Arafat ar putea detensiona puţin situaţia din stradă, dar vulcanul nemulţumirilor va continua să clocotească în străfundurile societăţii româneşti. Doar o serie de gesturi politice majore vor putea aduce situaţia mai aproape de normalitate. Altfel nu se vor putea reface punţile dintre guvernanţi şi guvernaţi, rupte în momentul de faţă. Iată câteva posibile măsuri:

Preşedintele trebuie să rămână mediatorul de ultimă instanţă între forţele politice, societatea civilă şi diferitele grupuri de interese legitime. El nu mai trebuie să intre pe terenul de joc, îmbrăcat în culorile unora dintre combatanţi.

Ingerinţele în activitatea Executivului să se limiteze strict la domeniile prevăzute de Constituţie. Potrivit articolelor 86 şi 87, preşedintele poate consulta Guvernul în legătură cu probleme urgente şi de importanţă deosebită. El poate prezida şedinţele guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi doar la cererea prim-ministrului, în alte situaţii.

Reprezentarea României la  reuniunile Consiliului European trebuie lăsată în seama premierului, aşa cum este cazul marii majorităţi a statelor membre.

În domeniul politicii externe, preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului.

Practica elaborării de proiecte legislative de către comisii prezidenţiale trebuie să înceteze. În România au drept la iniţiativă legislativă membrii Parlamentului, Guvernul şi cetăţenii, în
baza strângerii a 100.000 de semnături.

Niciun act legislativ de importanţă majoră să nu mai poată fi aprobat fără o dezbatere publică temeinică, în care să fie garantată participarea egală a tuturor părţilor interesate. Adoptarea unor asemenea acte prin legislative trebuie făcută numai prin dezbatere parlamentară.

Guvernul trebuie să renunţe la legiferarea prin intermediul asumării răspunderii, lăsând această procedură doar pentru adoptarea unor programe de guvernare - de exemplu, liniile generale ale unui program de austeritate, urmând ca legile specifice să fie adoptate prin dezbatere parlamentară.

Asumarea răspunderii trebuie urmată de un vot de încredere, acordat de jumătate plus unu dintre membrii Parlamentului. Trebuie eliminată astfel posibilitatea ca partidul de guvernământ să interzică parlamentarilor săi participarea la vot, în cazul unor moţiuni de cenzură. Guvernul trebuie să supravieţuiască numai prin voturi exprimate deschis.

Schimbarea legislaţiei electorale trebuie realizată numai printr-un consens între majoritate şi opoziţie. Nicio putere nu poate să-şi croiască singură legea electorală, potrivit propriilor interese. Pentru un număr limitat de mandate, ar fi necesar ca alegerile să se desfăşoare în sistem proporţional, pentru a încuraja intrarea în Parlament a unor forţe politice noi. Este timpul deschiderii vieţii politice către societate.

Toate cheltuielile publice trebuie să fie trensparente şi uşor verificabile de către fiecare cetăţean. Toate contractele de privatizare trebuie desecretizate. Clauzele secrete trebuie interzise de acum înainte. Cine doreşte contracte publice cu clauze secrete să-şi caute altă ţară.

Este necesar un pact social între guvernanţi şi guvernaţi, care să stabilească pachetul minim de servicii de educaţie, sănătate şi protecţie socială pe care statul îl poate asigura în schimbul taxelor şi impozitelor plătite de cetăţeni. Nicio modificare legislativă majoră nu va putea fi operată înainte de a se stabili pachetul minim de servicii pe care statul le poate oferi cetăţenilor săi.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite