Cum se îneacă acordul UE pe malurile Dâmboviţei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Traian Băsescu vrea ca prevederile acordului UE  să fie introduse în Constituţie, în timp ce liderii USL susţin că este suficientă o  lege specială.

Tensiunile din politica internă pun în pericol ratificarea de către România a Acordului de guvernanţă fiscală, convenit recent la Bruxelles. Puterea şi Opoziţia au viziuni diferite faţă de modalitatea de adoptare, dar niciuna dintre părţi nu are două treimi din voturi pentru a-şi impune varianta.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut ca prevederile care decurg din înţelegerea convenită de liderii UE - deficit structural de 0,5% şi  datorie publică de cel mult 60% din PIB - să fie înscrise în Constituţie. În schimb, liderul PSD, Victor Ponta, a afirmat că este suficientă o lege specială, votată cu două treimi din numărul parlamentarilor.

Soluţia propusă de Ponta nu a rămas netaxată de preşedintele Traian Băsescu. „Probabil că s-au sfătuit cu aceiaşi jurişti care au spus că Geoană poate rămâne preşedintele Senatului", a comentat  şeful statului.

De la ce a pornit controversa? Victor Ponta a invocat, în sprijinul afirmaţiilor sale, articolul 148 din Constituţie care prevede că aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene se face prin lege adoptată de Parlament cu o majoritate de două treimi. Băsescu susţine însă că articolul invocat de Opoziţie se referă numai la tratatele UE, şi nu la acorduri interguvernamentale. „Şi chiar dacă este ratificat cu 100%, el rămâne tot un act guvernamental care poate fi modificat cu o majoritate de jumătate plus unu. Problema este nu cum îl treci, ci cum îl modifici", a argumentat şeful statului.

Puterea vrea referendum în aprilie

Efectul practic al acestor controverse este că România se află în imposibilitatea de a adopta Acordul de integrare fiscal. Atât modificarea Constituţiei, cât şi adoptarea unei legi speciale ar trebui aprobate de Parlament cu două treimi din voturile senatorilor şi deputaţilor. Puterea are, la limită, doar majoritate simplă, iar cele două treimi necesare pot fi obţinute doar printr-un compromis între Traian Băsescu şi USL.

Dorinţa Puterii de a introduce în Constituţie, odată cu modificările cerute de UE, şi teme de politică internă precum Parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari complică şi mai mult lucrurile. Opoziţia respinge trecerea la Parlamentul unicameral şi atrage atenţia că reducerea numărului de senatori şi deputaţi se poate face printr-un simplu proiect de lege. Chiar dacă lipsa dialogului face imposibilă aprobarea Acordului, premierul Emil Boc a prezentat deja calendarul pe care îl va discuta, astăzi, la Cotroceni cu preşedintele Traian Băsescu.

„Mandatul este în felul următor: în primul rând, trebuie revizuită Constituţia pentru implementarea acordului interguvernamental; doi, avem o voinţă exprimată de români prin referendum, respectiv Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari. Aceste lucruri trebuie făcute rapid. Vreau să spun că în martie se semnează Acordul interguvernamental, în aprilie se face referendumul. Ne trebuie imediat referendum pentru revizuirea Constituţiei", a spus Boc, luni seară, la B1 TV.

Condiţiile USL

Puterea şi Opoziţia nu au doar divergenţe de fond, ci şi de formă. Victor Ponta şi Crin Antonescu  nu doresc să participe la consultări ale şefului statului cu toate partidele, ci doar la o discuţie între ei şi preşedinte, însoţit eventual de către premierul Boc sau ministrul Finanţelor. Liderii USL i-au trimis lui Traian Băsescu o scrisoare în acest sens după ce şeful statului invitase toate partidele parlamentare, miercuri, la Cotroceni pentru consultări pe tema concluziilor Consiliului European.

Preşedintele Traian Băsescu a luat notă de solicitarea USL de a participa separat la consultările de miercuri de la Cotroceni şi adresat o nouă invitaţie Uniunii, pentru ora 14.00, în condiţiile în care discuţiile cu reprezentanţii puterii încep de la ora 15.00.

Bugetul pe 2012 nu e afectat

Preşedintele Traian Băsescu a explicat  că pactul stabilit de principalii lideri UE la Bruxelles nu afectează cu nimic proiectul de buget pe 2012 transmis Parlamentului de către Guvern. „Bugetul rămâne aşa cum este", a adăugat el.

Care sunt paşii procedurali

Modificarea Constituţiei, varianta propusă de Traian Băsescu, presupune adoptarea de către Parlament a proiectului de revizuire cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum. Potrivit articolului 148 din Constituţie, invocat de USL, aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Parlamentului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.

„Regula de aur" sau Parlament unicameral?

Ovidiu Nahoi

Dezbaterea legată de introducerea sau nu în Constituţie a „regulii de aur" se scufundă, brusc, în mlaştinile politicianiste de la Bucureşti. Joi seară, pe masa Consiliului European de la Bruxelles a fost pusă propunerea franco-germană de modificare a Tratatului de la Lisabona, aşa-zisa „Constituţie" a Uniunii Europene. Subiectul a căzut, din cauza „veto"-ului britanic. Aşa s-a ajuns la „Planul B", şi anume Acordul pentru guvernanţă fiscală.

Acesta nu este, aşadar,un Tratat al Uniunii, ci un acord între guverne, vom vedea câte vor fi până la urmă.Ceea ce vor iniţiatorii acordului este ca înţelegerea să nu poată fi anulată cu uşurinţă de parlamente, în urma unor schimbări politice interne. De aceea a fost introdusă ideea inserării în constituţiile naţionale a „regulilor de aur" privind deficitul şi datoria publică. Cu alte cuvinte, guvernele n-ar trebui să poată ieşi cu uşurinţă din chingile bugetare pe care singure şi le impun acum, sub presiunea crizei.

Germania are înscrise în Constituţie „regulile de aur" încă din 1949. Polonia le-a introdus în 2007, iar Ungaria, în noua Constituţie din martie 2011. Spania şi-a modificat şi ea Constituţia în acest sens, în această toamnă. Franţa a promis să le introducă după alegerile prezidenţiale din primăvara viitoare.

Curtea Europeană de Justiţie dă verdictul

În România, acordurile interguvernamentale pot fi adoptate şi denunţate de Parlament cu majoritate simplă, aşa că singura soluţie pare a fi cea constituţională. Articolul 148 din legea fundamentală, invocat de opoziţie, se referă doar la Tratatele Uniunii Europene, în timp ce acum este vorba despre un tratat interguvernamental.

Până ce juriştii şi constituţionaliştii se vor pronunţa în această chestiune tehnică, un lucru rămâne cert: până la finele anului viitor, România trebuie să introducă „regulile de aur" într-un act normativ suficient de „tare" pentru a nu putea fi modificat după placul unei guvernări sau a alteia. În final, Curtea Europeană de Justiţie este chemată să aprecieze în ce măsură garanţiile oferite de statele membre sunt credibile. Dacă se vor dovedi prea „slabe", statul respectiv nu va putea fi considerat parte din acord, iar credibilitatea sa pe pieţele financiare se va reduce simţitor.

Dezbaterea din România este complicată de interesele politice. Premierul Boc vrea ca odată cu introducerea „regulilor de aur" în Constituţie să se mai opereze şi alte schimbări, precum trecerea la Parlamentul unicameral, cu 300 de membri. Dar această chestiune nu întruneşte consensul parlamentar. Probabil că o limitare a discuţiilor numai la „regulile de aur", scoţând din calcul aspectele politice interne-ar simplifica mult situaţia. Urmând ca aspectele interne să fie negociate mai târziu.

"Ceea ce vor iniţiatorii acordului este ca înţelegerea să nu poată fi anulată cu uşurinţă de parlamente, în urma unor schimbări politice interne.''

Ovidiu Nahoi
Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite