Cum se foloseşte un partid-trambulină.Vezi aici ce lideri şi-au abandonat partidul pentru candida pe listele altei formaţiuni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Liderul PNG, Gigi Becali, a ajuns la a doua candidatură pe listele altui partid
Liderul PNG, Gigi Becali, a ajuns la a doua candidatură pe listele altui partid

O serie de lideri politici au înfiinţat, în ultimii 20 de ani,  partide fără succes electoral, pe care le-au abandonat după ce îşi negociaseră funcţii în partide puternice

În România ultimilor 20 de ani, calitatea de preşedinte de partid i-a asigurat deţinătorului avantaje, chiar dacă formaţiunea respectivă nu depăşea 1-2% din preferinţele electoratului. Şefii de partide mici şi-au asigurat succesul după ce au bătut palma cu formaţiuni capabile să depăşească pragul electoral. În multe cazuri, au candidat pe listele partidelor mai puternice, chiar dacă formaţiunile lor continuau să existe în acte.

Cu puţin timp înainte de alegerile din 2000, liberalii, nemulţumiţi de decizia lui Valeriu Stoica de a scoate partidul din Convenţia Democratică, au format PNL-Tradiţional. Liderii grupaţi în jurul lui Dan Amedeo Lăzărescu nu au apucat să parcurgă etapele înscrierii la tribunal. Din acest motiv, cei care au dorit să candideze la Parlament, cum ar fi Decebal Traian Remeş, au optat pentru listele PNŢCD.
Remeş nu a fost singurul liberal disident a cărui fermitate s-a „topit" în preajma alegerilor. Deşi s-a despărţit de liberali cu scandal, după ce a pierdut şefia partidului, Radu Câmpeanu a acceptat, în preajma alegerilor din 2004, ca formaţiunea sa, PNL-Câmpeanu, să fie înghiţită de PNL, în schimbul candidaturii sale la Senat.

Atunci când interesul a dictat-o, a fost rândul ţărăniştilor să candideze pe listele PNL. Aşa a procedat, în 2008, Aurelian Pavelescu, fiind, în acelaşi timp, vicepreşedinte PNŢCD şi candidat PNL pentru Parlament. Nu a reuşit să intre în Legislativ, dar a devenit, în 2009, consilier al preşedintelui PNL, Crin Antonescu.

Modelul este copiat, în 2012, de fostul premier Victor Ciorbea, care va candida şi el pe listele PNL, deşi se declară reprezentantul „adevăratului PNŢCD".
În alte cazuri, partidele- trambulină au facilitat mutarea de la stânga la dreapta spectrului politic. Aşa a procedat Ioan Talpeş, fost consilier al preşedintelui Ion Iliescu, fost director al SIE şi fost senator PSD. Cu un asemenea CV în spate, Talpeş a fondat, în 2006, un mic partid, Uniunea Populară Social Creştină (UPSC). Spre surpriza generală, Talpeş a decretat că partidul său este de dreapta. Avea să pregătească terenul pentru o candidatură pe listele PDL, în 2008, lăsând de izbelişte partidul al cărui preşedinte era. Electoratul nu i-a acordat însă votul.

Gigi Becali, la al doilea abandon

Gigi Becali este din 2004 preşedintele Partidului Noua Generaţie (PNG) şi în toată această perioadă şi-a abandonat formaţiunea de două ori.
Prima dată a făcut-o în 2009, când a candidat la Parlamentul European pe listele PRM. În primăvara lui 2009, când Gigi Becali era arestat, Vadim Tudor a profitat de valul public uriaş de simpatie născut în jurul soartei patronului Stelei pentru a anunţa includerea lui Becali pe listele PRM de candidaţi la europarlamentare. Nesigur pe intrarea în Parlamentul European pe listele PNG, Becali a acceptat fără ezitare.
Acum, Becali va repeta operaţiunea. Pentru a putea candida la Parlament din partea USL, el trebuie să se înscrie în PNL, deşi liderul liberal a anunţat că va rămâne liderul „de facto" al PNG.

Partidul Noua Republică (NR) nu a reuşit să se înregistreze în timp util la Biroul Electoral Central(BEC) şi a apelat la un tertip politic pentru a putea participa la alegerile parlamentare. Candidaţii din partea Noii Republici au părăsit formaţiunea nou-înfiinţată pentru câteva săptămâni şi s-au înscris în PNŢCD, aripa condusă de Aurelian Pavelescu. Preşedintele partidului, Mihail Neamţu, va candida într-un colegiu din Arad, pe listele Alianţei România Dreapta(ARD), însă cu carnet de ţărănist. Acţiunea liderilor partidului va fi urmată de ceilalţi candidaţi, NR primind un număr de 12 colegii eligibile în alianţă. ;

Cine a inventat formula abandonului


 Reţeta abandonării propriului partid a fost brevetată în 1992 de Ştefan
Cazimir - şeful unui partid liliputan botezat Liber-Schimbist, lansat sub deviza „Caragiale e cu noi". Cazimir şi-a abandonat partidul pentru a candida pe listele PDSR, iar explicaţia sa a fost la înălţimea devizei partidului.
„În 1992 se punea problema unei alianţe, ceea ce
ar fi însemnat încălcarea statutului, sau să candideze singur, dar să nu intre în Parlament, pentru că, între timp, se introdusese pragul electoral. Şi atunci s-a adoptat o a treia cale: aceea ca preşedintele să candideze pe listele altui partid şi să ducă mai departe spiritul şi ideile Partidului Liber-Schimbist, deşi - formal - ar fi devenit reprezentantul altei formatiuni politice", a povestit, peste ani, Cazimir. Chiar abandonat de fondatorul său, devenit deputat PDSR, PLS a rezistat
până în 1996. Atunci, partidul s-a desfiinţat pentru că nu a reuşit să adune cele 10.000 de semnături necesare pentru înscrierea la tribunal.
În schimb, carierea lui Cazimir a fost înfloritoare. În 2000, el a fost din nou ales deputat din partea PDSR, şi a fost la un pas de a candida, din nou, în 2004.
„Dacă în 2004 puteam să mai candidez, dar n-am mai dorit să o fac, in 2008, odată cu introducerea scrutinului uninominal, devenea imposibil. Totalitatea indemnizaţiilor din patru ani de mandat nu acoperea totalitatea cheltuielilor unei campanii electorale. Diferenţa trebuie acoperită din activităţi colaterale. Nu am competenţe pentru astfel de activităţi", şi-a motivat Ştefan Cazimir retragerea din politică. ;

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite