Cum a ajuns Blaga şef la Senat

Vasile Blaga, înconjurat de senatorii PDL care l-au sprijinit să obţină şefia Senatului

Vasile Blaga a devenit al doilea om în stat, având acceptul preşedintelui Traian Băsescu.

Vasile Blaga a revenit, spectaculos, în prim-planul vieţii politice, devenind, ieri, preşedintele Senatului cu 69 de voturi, în timp ce contracandidatul său, Titus Corlăţean (PSD), a avut 63 de voturi. Promovarea lui Vasile Blaga a venit după o perioadă de marginalizare în PDL: a demisionat din fruntea Internelor acum un an şi a pierdut în luna mai competiţia pentru şefia PDL, în faţa lui Emil Boc. De ieri, Blaga este al doilea om în stat, cel care i-ar ţine locul lui Traian Băsescu, în caz de „indisponibilitate".

Surse democrat-liberale afirmau că revenirea lui Blaga s-a făcut cu acceptul lui Traian Băsescu. Astfel, nominalizarea sa a fost decisă în urma unor discuţii pe care preşedintele Traian Băsescu le-a avut, săptămâna trecută, cu premierul Emil Boc, şi alţi câţiva lideri PDL, fără participarea lui Vasile Blaga. Practic, în cursul zilei de joi, la vârful PDL varianta Blaga era dată ca 100% sigură. Cu atât mai mult cu cât, senatorul Radu Berceanu, un alt nume bine cotat printre parlamentarii PDL, a anunţat că se retrage din cursă. „Când am auzit că suntem doar noi doi, am spus să rămână Blaga. Au urmat apoi şi alte consultări", a afirmat Radu Berceanu.

Ieri, Traian Băsescu i-a chemat la Cotroceni atât pe Vasile Blaga, cât şi pe Radu Berceanu. Întâlnirea a avut loc, potrivit unor surse politice, după ce Blaga primise acceptul Coaliţiei de guvernare. Traian Băsescu a vrut să-i asigure pe cei doi, potrivit aceloraşi surse, de sprijinul său şi să se convingă că şi Berceanu, vehiculat ca posibil candidat, este împăcat cu această numire. „Băsescu le-a spus lui Blaga şi Berceanu că speră ca rândurile să fie strânse de acum încolo şi la Senat, unde majoritatea a mai scârţâit", a relatat unul dintre senatorii Puterii.

Trecut comun

De altfel, destinul politic al lui Vasile Blaga a fost, de-a lungul timpului, legat de cel al lui Traian Băsescu, fiind şeful său de campanie în câteva momente cruciale pentru acesta:  la alegerile pentru Bucureşti din 2000, la prezidenţialele din 2004, dar şi la referendumul pentru demiterea preşedintelui din 2007. De altfel, Blaga a fost între 2005 şi mai 2011 secretar general al PDL, fiind cunoscut pentru influenţa pe care o are la nivelul filialelor şi pentru disciplina dovedită în timpul alegerilor.

După ce Alianţa DA a ajuns la putere, Blaga a fost mai întâi consilier prezidenţial, după care a devenit  ministru de Interne în guvernul Tăriceanu, demnitate pe care a recăpătat-o în 2009 în guvernul Boc.Relaţiile cu Traian Băsescu s-au deteriorat şi, potrivit informaţiilor neoficiale, unul dintre motive a fost o propunere a lui Blaga ca Elena Udrea să fie remaniată.

Cert este că, la finalul anului trecut, Vasile Blaga a demisionat din fruntea Ministerului Administraţiei şi Internelor la capătul unui episod nelămurit nici până în ziua de astăzi. Mai mulţi poliţişti au organizat o demonstraţie în faţa Palatului Cotroceni scandând „Ieşi afară, javră ordinară!". Mai mult, în timpul alegerilor interne din PDL, Băsescu s-a implicat în susţinerea lui Emil Boc, criticându-l de mai multe ori pe Vasile Blaga. Totuşi, în cele şase luni care au trecut de atunci, Blaga a evitat să îl atace pe Băsescu. 

"Este obligant ce au decis colegii. Aş face pe infatuatul să pretind că nu mă aşteptam. O să încerc să mă achit bine de obligaţie.
Vasile Blaga preşedinte al Senatului

Cariera preşedintelui Senatului

- 1990-1991 Deputat FSN
- 1991-1993 Prefect de Bihor
- 1993-1996 Directorul Direcţiei Regionale Vamale Oradea
- 1996-2000 Senator PD
- 2000-2004 Vicepreşedinte PD
- 2004 -2007 Ministrul Administraţiei şi Internelor
- 2005-2011 Secretar General al PDL
- 2008-2009 Ministrul Dezvoltării Regionale
- 2009-2010 Ministrul Administraţiei şi Internelor

Filmul evenimentelor: Zi tensionată cu final aşteptat

- 10.00 Pentru stabilirea unui candidat comun, PDL a negociat „la sânge" în şedinţa coaliţiei cu UDMR, care ar fi cerut iniţial, potrivit unor surse politice, un portofoliu în plus. La finalul discuţiilor, PDL a cedat şefia Secretariatului General al Guvernului (SGG).
- 11.50 Reprezentanţii coaliţiei au anunţat că vor sprijini candidatul PDL pentru preşedinţia Senatului, Vasile Blaga. UDMR a primit, în schimb, şefia Secretariatului General al Guvernului (SGG).
- 12.30 Conducerea PDL l-a votat, în unanimitate, pe Vasile Blaga pentru şefia Senatului.
- 12.45 Preşedintele Traian Băsescu i-a convocat la Cotroceni pe Blaga şi pe Radu Berceanu, alt nume vehiculat în partid ca posibil şef la Senat.
- 14.30 Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat, la finalul şedinţei cu liderii Uniunii, că UDMR va prelua şefia SGG şi îl va susţine pe Vasile Blaga.
- 14.45 Premierul Emil Boc s-a întâlnit cu senatorii PDL înaintea şedinţei de plen.
- 16.30 În plen au fost prezentaţi cei doi candidaţi: Vasile Blaga, susţinut de partidele din coaliţie, şi Titus Corlăţean, sprijinit de Opoziţie.
- 17.10 Senatorii au început votul pentru alegerea preşedintelui.
- 17.40 S-a încheiat votul secret cu buletine pentru alegerea noului preşedinte al Senatului, Blaga a devenit preşedinte. Senatorul democrat-liberal a câştigat şefia Senatului având 69 de voturi, în timp ce contracandidatul său, social-democratul Titus Corlăţean a avut 63 de voturi. Două voturi au fost anulate.
- 18.00 PSD a anunţat că va contesta votul la Curtea Constituţională. PSD invocă o decizie a Curţii Constituţionale potrivit căreia partidul care a obţinut şefia Senatului după alegeri îl păstrează pe toată durata mandatului.

UDMR a primit cheia protocolului de stat

Kelemen Hunor a negociat la sânge voturile UDMR pentru şefia Senatului   Foto: mediafax

UDMR a primit şefia Secretariatului General al Guvernului (SGG) în schimbul votului pentru Vasile Blaga la şefia Senatului. „După cum ştiţi, SGG nu a fost deţinut niciodată de o altă formaţiune politică decât aceea care a dat premierul. Compromisul este şi din partea lor, şi din partea noastră", a spus liderul UDMR, Kelemen Hunor, la finalul negocierilor cu PDL.

Practic, funcţia obţinută de UDMR, chiar dacă nu are prestigiul celei trecute în parohia PDL, cântăreşte mult mai greu. Şi asta pentru că în subordinea SGG intră câteva zeci de instituţii de stat extrem de importante şi extrem de atractive pentru politicieni. Este vorba, în primul rând, de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), care gestionează vilele de protocol ale demnitarilor. În următoarea perioadă, cea mai mare parte din acestea vor fi scoase la vânzare.

Tot SGG coordonează Corpul de Control al primului-ministru, cel care îi verifică pe membrii Cabinetului, Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) sau Institutul Naţional de Statistică.

Pentru şefia SGG, UDMR are două variante. Este vorba despre Ştefan Gati, cel care conduce interimar instituţia după revocarea Daniele Andreescu, sau de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a evitat ieri să spună către cine se îndreaptă preferinţele Uniunii pentru şefia SGG. „Nu am discutat. Vom discuta în zilele următoare şi vom avea o propunere, dar este prematur să vorbim despre o persoană", a afirmat Hunor.

PSD atacă alegerea la Curtea Constituţională

Sub conducerea lui Victor Ponta, PSD a pierdut ultima funcţie pe care o deţinea în stat  Foto: mediafax

Senatorul PSD Titus Corlăţean a declarat, ieri,  că grupul său va ataca la Curtea Constituţională decizia prin care Vasile Blaga a fost numit în fruntea Senatului. „Grupul va ataca la Curtea Constituţională această decizie care încalcă practic dreptul PSD de a desemna o persoană la conducerea Senatului", a spus Corlăţean, adăugând ulterior că juriştii partidului vor face demersurile necesare. El a adăugat însă că îl felicită pe Vasile Blaga, dacă CC va respinge această cerere. „Îl felicit şi îi urez succes în interesul Senatului şi pentru imaginea acestuia", a spus Corlăţean. Întrebat dacă a meritat ca opoziţia să se implice în această luptă, el a spus: „A meritat mai mult ca niciodată".

De altfel, scenariul atacului la Curtea Constituţională fusese prefigurat înainte de vot de preşedintele PSD Victor Ponta. El afirmase că obiectivul USL nu este obţinerea funcţiei de preşedinte al Senatului, el precizând că Uniunea doreşte schimbarea regimului Băsescu, respectiv schimbarea preşedintelui Traian Băsescu şi a premierului Emil Boc.

Ponta a spus că USL va ataca la Curtea Constituţională eventuala alegere a unui nou preşedinte al Senatului provenit dintre senatorii puterii, „dacă va fi cazul", el subliniind faptul că CC s-a pronunţat deja asupra acestui subiect. „Dacă facem un nou demers, e pentru a reitera ce au spus cei de la Curte. Eu cred că cei de la Curte nu sunt nişte penibili, cum i-a numit Băsescu, şi le-ar fi imposibil să scrie invers decât au scris în decizia 601", a spus Ponta.
Potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale din 2005, funcţia de preşedinte al Senatului rămâne pe toată durata mandatului partidului care a obţinut-o după alegeri, în acest caz PSD.