Legea electorală: cât trebuie să plăteşti ca să candidezi

Candidaţii pentru primăriile de comune, oraşe, consilii locale, Parlament şi Preşedinţie vor depune garanţii financiare, potrivit unui proiect al Autorităţii Electorale. Un independent care vrea fotoliul de primar de comună va plăti 800 de euro, dacă vrea să participe la alegeri. Un aspirant la funcţia de preşedinte va achita 33.000 de euro.

Potrivit legii în vigoare, independenţii şi partidele sunt obligaţi să depună garanţii doar pentru cei înscrişi în bătălia pentru Parlament. Proiectul, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi trimis Parlamentului, propune dublarea sumelor pe care trebuie să le plătească aspiranţii la Camera Deputaţilor şi la Senat şi extinde sistemul de garanţii la candidaturile pentru Preşedinţie, primării, consilii judeţene şi locale.

Citiţi şi:

Băsescu: Noua Constituţie ar trebui să intre în vigoare odată cu epuizarea mandatului Parlamentului

Peste Nouă milioane de euro de partid

Partidele şi independenţii vor trebui să vireze într-un cont deschis de AEP sume consistente, care variază de la cinci salarii minime brute, respectiv 819 euro pentru un primar de comună, la 200 de salarii, adică 33.000 de euro pentru candidatul la Preşedinţie. Luând în calcul sumele avansate de AEP, un partid care ar vrea să aibă candidaţi în toată ţara ar trebui să scoată din buzunar nouă  milioane de euro pentru achitarea garanţiilor.

Atât în cazul partidelor, cât şi în cazul independenţilor, banii vor fi recuperaţi dacă formaţiunea sau candidatul obţine 1% în alegeri. Efortul financiar al unui partid în alegerile locale se ridică la 8.400.000 de euro. Din aceşti bani 4.700.000 reprezintă „partea" pentru primarii şi consilierii din comune, iar pentru primarii şi consilierii din oraşe este vorba de 1.400.0000 de euro.

Pentru preşedinţii de Consilii judeţene şi consilieri suma ajunge la 750.000 de euro, la fel ca la primarii şi consilierii, din municipii. În situaţia aspiranţilor la un loc în consiliul local sau judeţean, garanţiile sunt percepute pentru lista de candidaţi. La alegerile parlamentare, garanţia depusă de un partid va fi de aproape 750.000 de euro pentru toţi cei 452 de candidaţi la Parlament.

Cine este avantajat, cine este dezavantajat

Este de aşteptat ca la alegerile din 2012 bătălia să se poarte între PDL şi USL, care vor căuta adânc în „puşculiţă" pentru a găsi cele nouă milioane de euro necesare garanţiilor pentru candidaţii la nivel naţional. Democrat-liberalii, aflaţi la putere, şi-au găsit cu uşurinţă până acum sponsori generoşi.

Datele oficiale publicate în Monitorul Oficial arată că sumele primite de PDL sub formă de donaţii sunt mult mai mari decât cele intrate în conturile partidelor de Opoziţie. Criza de finanţatori se face însă acut simţită la PSD şi PNL, iar social-democraţii se confruntă şi cu datorii mari din ultimele campaniile electorale, la care se adaugă restanţe mari la plata chiriei pentru sediul din Kiseleff.

Un alt partid afectat de prevederile proiectului ar fi PRM, care la ultimele alegeri locale a propus candidaţi în aproape 50% din localităţi. Este greu de crezut că partidul condus de Corneliu Vadim Tudor va reuşi să adune în jur de 5.000.000 de euro pentru a plăti garanţia, în situaţia în care va avea acelaşi număr de candidaţi. Proiectul se anunţă avantajos pentru partide mici, dar care dispun de forţă financiară, cum ar fi Partidul Poporului, al cărui şef, Dan Diaconescu, îşi poate folosi propria televiziune pentru a strânge bani de la susţinători.

Ce spun partidele: Suntem în criză!

„Ne dorim să fie cheltuieli cât mai mici cu alegerile şi nu sprijinim niciun fel de iniţiativă de creştere a acestor costuri. E criză, noi mai avem şi datorii... Dar ne-am propus ca toţi banii de care vom dispune să fie din fonduri transparente", a comentat liderul PSD, Victor Ponta.

Deputatul PNL Dan Motreanu, care, în calitate de secretar general al partidului, a strâns garanţiile în 2008, spune că extinderea sistemului la toate categoriile de candidaţi nu este rea, pentru că în acest fel se restrânge posibilitatea de a candida a unor oameni fără şanse care urmăresc doar notorietatea sau vor să încurce alţi candidaţi.

Totuşi, el a adăugat că sumele prevăzute în proiectul AEP sunt exagerat de mari. „Nu mi se pare o chestiune pozitivă. Partidele vor lua bani de la candidaţi. Dacă îi depui într-un cont, partidul nu îi va putea folosi în campanie şi niciun partid nu se poate dispensa, la ora actuală, de zece milioane de euro. Să aşteptăm însă soluţia Comisiei juridice", a declarat şi trezorierul PDL, deputatul Gheorghe Albu.

Primarii, aleşi ca până acum

Senatorii din Comisia juridică au respins ieri propunerea PDL privind alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin. Membrii acestui for au avizat negativ şi iniţiativa ministrului de Externe, Teodor Baconschi, referitoare la introducerea votului prin corespondenţă.