Crema de ghete, arma in razboiul rece dintre extremistii romani si maghiari

Miercurea-Ciuc, 29 mai 2003. Dupa mai multe saptamani in care au muncit la refacerea Catedralei ortodoxe, romanii s-au strans sa sarbatoreasca. Bucuria s-a transformat insa in furie. Peste noapte,

Miercurea-Ciuc, 29 mai 2003. Dupa mai multe saptamani in care au muncit la refacerea Catedralei ortodoxe, romanii s-au strans sa sarbatoreasca. Bucuria s-a transformat insa in furie. Peste noapte, zidurile sfantului asezamant fusesera mazgalite cu crema neagra de ghete. Coloanele de la intrare au devenit un fel de panouri pentru "graffiti". Pentru profanatori, si Monumentul Ostasului Roman, si Biserica Sfantul Andrei, aflate tot in centrul orasului - la doi pasi de Prefectura, Primarie, Politie - au devenit "tinte". Bisericile romanesti din tinutul secuiesc nu sunt la primul atac. Autoritatile sustin totusi ca nu exista nici o problema, ca a fost doar joaca unei gasti de liceeni. Numai ca acest "fapt minor" a trezit amintiri grele pentru minoritatea romaneasca din Ciuc. Intr-un oras cu 7.000 de romani intre 34.000 de maghiari, orice gluma proasta se poate transforma in conflict interetnic. Noaptea de miercuri spre joi a pus pe jar minoritatea din Ciuc. Atunci, monumentele romanesti au fost marcate la rand, vopsite cu crema de ghete. "Ar fi mare nenorocire sa se aprinda un conflict de la flacara candelei. Un conflict religios ar fi mult mai greu de stins decat unul interetnic". PS Ioan, episcopul Harghitei si Covasnei, este cel care a descoperit profanarea: "Cand am vazut petele pe intrarea in biserica, mi-am adus aminte de 1940. Atunci s-a intrat in biserica cu forta. In palma Sfantului Nicolae au batut un cui, de care au agatat o opinca plina cu excremente. Pe urma au bagat caii in sfanta biserica". Insemnele care pateaza albul catedralei pot insemna orice. Romanii au crezut ca mesajul este "Budos olahok", adica "valahi imputiti". Maghiarii spun insa ca desenul reprezinta numele unei bande din oras - LSB (Los Bastardos), al carei conducator ar fi un elev de la liceul de arta, care isi spune Maestro del Koppany (MDK). Prefectul e convins ca "e vorba de semnaturile profanatorilor. De fapt, e opera unuia singur, care face parte dintr-o grupare de liceeni. Nu poate fi catalogata ca o actiune extremista. Mi-ar face placere sa cred ca a fost o joaca de copii. Totusi, actiunile acestea pot reprezenta un pericol", mai spune Mircea Dusa, prefectul de Harghita. Asa s-a intamplat si in urma cu doi ani, atunci cand Biserica Sfantul Andrei - aflata la doi pasi de Prefectura - a fost pictata tot pe timp de noapte. Atunci, pe zidurile sfantului lacas au aparut reprezentari ale organelor genitale. Minoritatea romanilor din Miercurea-Ciuc si-a adus aminte si de istoria neagra a Bisericii Sfantul Andrei - "a fost inchisa si folosita drept ghena de gunoi a orasului. Dupa revolutie, cand am putut intra acolo, nu am mai gasit decat ziduri scrijelite, iar picturile au fost sterse". Autoritatile centrale au fost anuntate ca miercuri noaptea a fost mazgalit tot Ciucul. Numai ca pe blocurile din oras vopseaua e mai veche. Semnatura inscriptionata pe zidurile bisericilor romanesti abia s-a uscat. In plus, autorii nu s-au legat nici de statuia eroului sovietic si nici de monumentul lui Petofi Sandor, amandoua aflate la doi pasi de Catedrala Ortodoxa. "Lovituri ca aceasta apar aici cu regularitate", povestesc credinciosii ortodocsi. "La cativa kilometri departare de Miercurea-Ciuc, intr-un sat cu cateva sute de maghiari si zece romani, terenul bisericii ortodoxe a fost transformat in gradina. Gardul dintre asezamantul ortodox si biserica catolica a fost daramat si, intr-o noapte, in postul Pastelui, cineva a pus lacat pe usa monumentului romanesc ridicat in 1711. Cand un roman a incercat sa puna gardul la loc, a fost amenintat cu barda". Profanarea simbolurilor romanesti din Miercurea-Ciuc a venit dupa un alt necaz. In urma cu catva timp, chiar PS Ioan, episcopul Harghitei si Covasnei, a fost la un pas de a fi linsat de extremisti maghiari, atunci cand incerca sa repare biserica din Herculian. Tot cam atunci, zidurile manastirii Izvorul Muresului purtau un mesaj vopsit in rosu: "Valahilor carati-va!". Acum, romanii din Miercurea-Ciuc sunt speriati ca istoria se va repeta. Autoritatile sunt, insa, linistite. Mai mult, prefectul judetului - minoritar in propriul aparat administrativ - e categoric: "Aici situatia e mai stabila decat in alte judete. Nu e normal sa pazim bisericile".