Constitutionale

Arestare preventiva limitata la maximum 180 de zile Constitutia revizuita aduce o imbunatatire semnificativa a institutiei juridice generic numite "habeas corpus" - limitele impuse autoritatilor in a

Arestare preventiva limitata la maximum 180 de zile
Constitutia revizuita aduce o imbunatatire semnificativa a institutiei juridice generic numite "habeas corpus" - limitele impuse autoritatilor in a retine sau aresta un cetatean banuit de a fi savarsit o fapta antisociala. Articolul 23 al legii fundamentale, cel care consacra inviolabilitatea persoanei, stipula, in forma din 1991, ca "arestarea se face in temeiul unui mandat emis de magistrat (procuror - n. red.), pentru o durata de cel mult 30 de zile". "Asupra legalitatii mandatului, arestatul se poate plange judecatorului, care este obligat sa se pronunte prin hotarare motivata. Prelungirea arestarii se aproba numai de catre instanta de judecata" (art. 23, alin. 4). Abuzurile comise in justitia romana, din pricina posibilitatii lasate autoritatilor judiciare, de a-i mentine pe unii urmariti penal in stare de arest preventiv cu anii, au fost sanctionate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului si l-au determinat pe legiuitor sa revizuiasca articolul 23. Alineatul 4 a fost reformulat, astfel incat procurorului i-au fost retrase competentele in materia arestarii preventive: "Arestarea se dispune de judecator, si numai in cursul procesului penal". Legiuitorul constituant a reglementat limitarea duratei arestarii prin doua alineate noi, corespunzatoare fazelor procesului penal. Astfel, "in cursul urmaririi penale, arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile". "In faza de judecata, instanta este obligata, in conditiile legii, sa verifice periodic, si nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna, de indata, punerea in libertate a inculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau daca instanta constata ca nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate". Arestatul nemultumit de incheierea instantei are la indemana toate caile de atac prevazute de lege. Cei care au de-a face cu legea penala nu se vor bucura imediat de modificarile la Constitutie. Instantele de judecata, neputand aplica o norma constitutionala, va fi nevoie de o armonizare rapida cu acestea a prevederilor Codului de procedura penala.