VIDEO Constituţia lui Băsescu, luată la bani mărunţi

Preşedinţia doreşte modificarea Legii fundamentale, însă multe dintre schimbările vizate nasc  adevărate controverse, întrucât ar încălca drepturile esenţiale statuate de CEDO.

Proiectul noii Constituţii cuprinde, pe lângă schimbările din domeniul politic,  şi o serie de modificări în sistemul judiciar. Surprinzător, preşedintele propune ca judecătorii să se supună şi deciziilor Curţii Constituţionale, unde toţi membrii sunt numiţi politic! O altă propunere de modificare controversată este legată de actele referitoare la politicile fiscale şi bugetare - printre care procesele privind reducerea salariilor sau eliminarea sporurilor - ce nu vor mai putea fi contestate în instanţă. Specialiştii în Drept susţin că această modificare ar încălca dreptul liberului acces la Justiţie statuat de CEDO.

Constituţia revizuită trebuie adoptată de Parlament cu două treimi din numărul senatorilor şi deputaţilor, după care se organizează referendum.
În cazul reorganizării teritoriale, Traian Băsescu încearcă să evite această procedură complicată, prin reconfigurarea judeţelor fără modificarea Legii fundamentale.

Proiectul de revizuire a Constituţiei propus de Preşedinţie prevede mai multe modificări în sistemul judiciar. Una dintre cele mai importante propuneri de modificare face referire la dobândirea ilicită a averii şi la posibilitatea confiscării ei. În ciuda cerinţelor UE, în România nu s-a putut demonstra niciodată irevocabil obţinerea ilegală a vreunei averi.

„Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă", este textul constituţional în vigoare care apără proprietatea în România. „Caracterul licit al dobândirii se prezumă", se elimină din noul text, astfel că anchetatorii nu vor mai fi nevoiţi să demonstreze că averea a fost dobândită ilicit, ci persoanele supuse controlului vor trebui să aducă probele provenienţei agoniselii lor. Practic, o persoană care nu va putea justifica cheltuielile efectuate în raport cu veniturile, chiar şi fără comiterea unei fapte penale, riscă să rămână fără averea pentru care nu găseşte justificare.

„Noua modificare este o îmbunătăţire substanţială. În această perspectivă, eliminarea prezumţiei de dobândire licită a averii va uşura munca instiuţiilor abilitate să confişte averi nejustificate, fără a avea legătură neapărat cu săvârşirea unor infracţiuni. Din nefericire, până acum, în practică, interpretarea prezumţiei era absolută", a declarat, ieri, pentru „Adevărul" secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu. De altfel, în nicio altă ţară din Europa, cu excepţia Republicii Moldova, nu există prezumţia de dobândire licită a averii.

Reţinerea prelungită

De asemenea, Preşedinţia propune ca reţinerea unei persoane să se facă până la 48 de ore şi nu 24 de ore cât este în prezent. Specialiştii în Drept au păreri împărţite vizavi de prelungirea duratei reţinerii. „Modificarea în acest sens a dispoziţiilor Constituţionale este benefică exclusiv activităţii de anchetă, în special în ceea ce priveşte destructurarea unor reţele infracţionale sau dispunerii unor măsuri operative în cauze com­plexe", este de părere avocatul Alexandru Chiciu.„Pe de altă parte, însă, ca politică penală generală, este de aşteptat ca instanţele de judecată să analizeze cu mult mai multă exigenţă propunerile de arestare făcute de procurori după o reţinere de 48 de ore", a mai precizat Chiciu.

Răspunderea magistraţilor

Proiectul noii Constituţii prevede şi reglementarea răspunderii judecătorilor şi a procurorilor, care trebuie sancţionaţi şi pentru incompetenţă. „Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor pentru erorile judiciare săvârşite", se arată în proiect. În prezent, magistraţii nu pot fi traşi la răspundere decât dacă se demonstrează că eroarea judiciară a fost săvârşită din neglijenţă sau din rea credinţă. Numai că, în România, neglijenţa şi reaua credinţă nu pot fi, practic, niciodată dovedite, astfel că orice acţiune în regres este sortită eşecului.

Curtea Constituţională, „şefa" magistraţilor

Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, Mona Pivniceru, a declarat, ieri, pentru „Adevărul" că a rămas surprinsă când a văzut proiectul de modificare a Constituţiei. Noua formă, potrivit căreia „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai Constituţiei, legii şi deciziilor Curţii Constituţionale", a fost criticată vehement de aceasta. „Judecătorii români aplică legile din România, care sunt în concordanţă cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Curtea Constituţională nu a  devenit o superputere în stat. Dacă o decizie a Curţii Constituţionale ar intra în conflict cu o decizie CEDO, evident că primează cea de a doua. Convenţia este un drept care primează faţă de legislaţia internă", a explicat magistratul.

Intruziunea executivului şi legislativului în CSM

Şi posibila modificare a structurii CSM a stârnit controverse. Potrivit proiectului de modificare a Constituţiei, numărul reprezentanţilor magistraţilor scade dela 14 la 10 (cinci judecători şi cinci procurori), dar creşte numărul reprezentanţilor societăţii civile, de la doi la şaze - trei numiţi de Parlament şi trei de preşedinte.

Despre prezenţa a şase membri ai societăţii civile în CSM, Pivniceru arată că este o intruziune a altor puteri Executiv - Preşedenţie şi Legislativ - Parlament în puterea judecătorească. „A fost numit vreun judecător în Parlament sau Executiv? Sau vreun membru al societăţii civile a fost numit în Guvern sau în Parlament? Sunt încercări de a diminua câştiguri democratice", ne-a explicat Pivniceru. 

Posibile abuzuri

Eliminarea avizului Parlamentului pentru percheziţionarea, reţinerea sau arestarea preventivă a unui deputat sau a unui senator, dar menţinerea imunităţii preşedintelui duce la ipostaza, conform specialiştilor, inegalităţii aleşilor în faţa legii.

„Imunitatea nu este o modalitate de evitare a anchetelor, aşa cum, deseori, s-a spus. Dimpotrivă, ea trebuie analizată ca un «drept garanţie» acordat puterilor în stat. Susţin că, în cazul reprezentanţilor tuturor puterilor în stat - fie că vorbim despre parlamentari, despre membrii Executivului sau preşedintele statului ori despre judecători sau procurori - să funcţioneze un filtru al potenţialelor abuzuri, al potenţialei folosiri a instrumentelor coercitive în alte scopuri decât cele legitime", a declarat avocatul Alexandru Chiciu.

Liberul acces la Justiţie, încălcat

Mona Pivniceru s-a arătat  revoltată şi de noua modificare, potrivit căreia actele referitoare la politicile fiscale şi bugetare - printre care procesele privind reducerea salariilor sau eliminarea sporurilor - nu vor mai putea fi contestate în instanţă. „Acest lucru nu îngrădeşte exercitarea puterii judecătoreşti, îngrădeşte accesul la justiţie al cetăţenilor", arată aceasta. Magistratul susţine că această prevedere încalcă dreptul garantat de CEDO privind accesul la justiţie.

Cum a fost scoasă reorganizarea administrativă din proiect

Şeful statului a renunţat la ideea de a schimba, odată cu modificarea Constituţiei, actuala împărţire a teritoriului. Cu doar două săptămâni în urmă, Băsescu vorbea însă despre trecerea la regiuni. O nouă împărţire administrativ-teritorială, adusă în discuţie de preşedintele Traian Băsescu, ar putea fi făcută printr-o lege pentru care forul decizional este Senatul. „Nu este cazul să folosim denumirea de regiune care era specifică perioadei comuniste. Tradiţia României este organizarea teritorială pe judeţe. Desigur, dimensiunile judeţelor pot fi discutate", a explicat preşedintele Traian Băsescu de ce şi-a schimbat punctul de vedere.

De fapt, varianta iniţială cu trecerea la regiuni ar fi presupus schimbarea Legii fundamentale, care prevede expres că România este împărţită în judeţe. Pentru modificarea Constituţiei este nevoie însă de două treimi din voturile parlamentarilor, număr de voturi pe care actuala Putere nu-l are. În schimb, o reîmpărţire care presupune doar redesenarea judeţelor, fără a le schimba denumirea în regiuni, poate fi făcută printr-o lege care trebuie adoptată de majoritatea senatorilor, deoarece Senatul este forul decizional în materie de reorganizare teritorială.

Preşedintele Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu, nu exclude posibilitatea ca Puterea să reconfigureze judeţele în încercarea de a-şi maximiza şansele electorale. Chiar şi în această variantă există obstacole serioase în calea îndeplinirii planurilor PDL, crede analistul. „Preşedinţii consiliilor judeţene din toate partidele, inclusiv din PDL, le vor cere parlamentarilor aleşi în judeţele lor să nu voteze această lege. Chiar dacă s-ar  realiza o organizare care să avantajeze PDL ca partid, o parte din baronii acestui partid îşi vor pierde funcţiile.

De exemplu, în Transilvania, PDL stă mai bine ca în restul ţării, dar, oricum s-ar face împărţirea, unii dintre aceştia vor rămâne fără poziţia deţinută", a explicat Pârvulescu. Presiunile baronilor se vor suprapune majorităţii foarte fragile pe care Puterea o are în Senat, unde diferenţa faţă de Opoziţie este de doar un vot. În eventualitatea în care un singur senator din arcul Puterii ar dezerta la vot, atunci, legea cu pricina ar fi respinsă.

Ce zic şefii de consilii judeţene 

Dealtfel, unii baroni locali s-au arătat sceptici cu privire la redesenarea judeţelor. Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan (PSD), consideră „inoportună" discuţia despre reîmpărţirea administrativ-teritorială deoarece, în opinia sa,  „România are alte probleme acum". „Însă o altă împărţire administrativ-teritorială ar trebui făcută după analize aprofundate, după realizarea unor studii de impact, pentru că statul este obligat să reducă decalajele dintre zonele prospere şi cele mai puţin dezvoltate. E simplu să tragi o linie pe hartă....important este ce vrem să facem cu această împărţire", a declarat Marian Oprişan pentru „Adevărul".

„Ce legătură are Buzăul ca şi regiune cu Dobrogea? Care sunt legăturile şi programele comune care ar putea fi făcute?", s-a arătat nedumerit şi social-democratul Nicuşor Constantinescu, şeful CJ Constanţa. „Trebuie făcută gândit şi consultaţi specialişti. Atât timp cât nu e făcută pe criterii politice, aşa cum gândeşte Băsescu, se poate discuta. S-ar face reduceri la buget, reduceri în rândul numărului de funcţionari publici, s-ar face economii", a declarat şeful Consiliului Judeţean Braşov, liberalul Aristotel Căncescu.  

''O altă împărţire administrativ-teritorială ar trebui făcută după analize aprofundate, după realizarea unor studii de impact.''
Marian Oprişan preşedintele CJ Vrancea

Constituţia lui Băsescu

- Trecerea la un Parlament unicameral, cu maximum 300 de parlamentari.
- Suspendarea preşedintelui se poate face doar cu avizul favorabil al Curţii  Constituţionale.
- Preşedintele interimar nu mai poate numi prim-ministrul.
- Schimbarea miniştrilor se va putea face numai după consultarea preşedintelui de către premier.
- Preşedintele Parlamentului poate fi revocat înainte de expirarea mandatului.
- Urmărirea, percheziţia, reţinerea, arestarea şi trimiterea în judecată a parlamentarilor se vor face fără acordul Parlamentului.
- Durata reţinerii unei persoane creşte de la 24 de ore la 48 de ore.
- Caracterul licit al averii dobândite nu se mai prezumă.
- Procedura angajării răspunderii Guvernului poate fi folosită o singură dată într-o sesiune parlamentară.
- Deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB.
- Împrumuturile externe pot fi contractate numai în domeniul investiţiilor.

Proiectul UDMR

Liderii UDMR au propria viziune în privinţa împărţirii ţării: 16 regiuni. Soluţia a fost inclusă într-un proiect de lege care a trecut deja de Senat, prin adoptare tacită şi care se află în sertarele deputaţilor de trei luni. Cel mai controversat punct al proiectului UDMR se referă la reunirea judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna într-o singură regiune, reconstituindu-se astfel regiunea istorică a Ţinutului Secuiesc.

Potrivit aceleiaşi iniţiative, şase regiuni ar include Transilvania: Arad-Caraş-Severin-Timiş, Bihor-Sălaj-Satu Mare, Hunedoara-Alba, Sibiu-Braşov, Maramureş-Cluj-Bistriţa-Năsăud şi Harghita-Covasna-Mureş. Trei regiuni s-ar constitui în Moldova: Suceava-Botoşani, Iaşi-Neamţ-Bacău-Vaslui, Brăila- Galaţi-Vrancea-Buzău. Alte şapte regiuni ar fi concentrate în sudul României: Dolj-Mehedinţi-Olt, Gorj-Vâlcea, Argeş-Dâmboviţa-Prahova, Giurgiu-Teleorman, Călăraşi-Ialomiţa, Constanţa-Tulcea şi Bucureşti.