Constitutia, revizuita pe ici, pe colo

Proiectul de revizuire a Constitutiei a fost, in sfarsit, finalizat de Comisia parlamentara speciala. Luni, comisia va adopta textul definitiv, dupa ce a reusit sa dezbata toate amendamentele

Proiectul de revizuire a Constitutiei a fost, in sfarsit, finalizat de Comisia parlamentara speciala. Luni, comisia va adopta textul definitiv, dupa ce a reusit sa dezbata toate amendamentele inaintate atat de Guvern, cat si de senatori si deputati. Urmeaza ca, saptamana viitoare, textul proiectului sa fie multiplicat, iar cel mai probabil luni, 16 iunie, sa intre pe agenda de lucru a Camerei Deputatilor. Comisia constitutionala a avut misiunea dificila de a gasi solutii de compromis care sa multumeasca partidele parlamentare participante la acest proces - PSD, PD, PNL, UDMR, PUR - si sa obtina astfel majoritatea de doua treimi necesara adoptarii. In aceste conditii, proiectul de revizuire a legii fundamentale a facut multi pasi inainte, mai ales in domeniile legate de integrarea euroatlantica, dar nu a progresat semnificativ in ceea ce priveste reforma politica. Sistemul politic, modificari neesentiale In conditiile in care sistemul electoral nu se reglementeaza prin Constitutie, ci prin lege organica, reforma constitutionala a clasei politice nu s-ar fi putut face decat incepandu-se cu separarea competentelor celor doua Camere. Aici, chiar daca s-a revizuit, practic nu s-a schimbat mai nimic. Senatul si Camera Deputatilor raman cu atributii legislative egale. Nu s-a facut nici o diferentiere ca sa se justifice trecerea la sistemul de vot uninominal. Singura modificare se refera la modul in care se trimit legile catre cele doua Camere. La deputati, vor veni in prima lectura majoritatea legilor organice si ratificarea tratatelor internationale, iar, la senatori, vor fi trimise celelalte proiecte sau propuneri legislative. Noua Constitutie va elimina medierea dintre cele doua Camere, stipuland ca Senatul si Camera Deputatilor au ultimul cuvant in domeniile proprii de legiferare, chiar daca una dintre ele a adoptat o solutie diferita. Termenele de legiferare vor fi mult mai stricte. Daca un proiect nu a fost dezbatut in maxim 45 de zile, atunci se considera adoptat. Comisia parlamentara nu a schimbat nici institutia imunitatii parlamentare. Dupa declaratii politice radicale privind renuntarea la imunitate, partidele au decis sa lase imunitatea la locul ei, spunand ca democratia in Romania este inca fragila si prin imunitate parlamentarii sunt aparati de abuzurile Guvernului. Totusi, comisia a acceptat ca parlamentarii sa poata fi trimisi in fata Justitiei ca orice alti cetateni, numai perchezitia si arestarea lor urmand sa fie supuse aprobarii Camerei din care fac parte. Noua Constitutie delimiteaza in mod mult mai clar atributiile presedintelui si cele ale premierului. Se precizeaza ca presedintele nu-l poate revoca pe primul-ministru. Sunt mai bine reglementate si conditiile in care Guvernul poate emite ordonante de urgenta, insistandu-se asupra definirii situatiei care a determinat urgenta. Limba materna, in Justitie si in Administratie Proiectul de revizuire a Constitutiei da cetatenilor apartinand minoritatilor nationale dreptul sa foloseasca limba materna in relatiile cu Administratia locala si in Justitie. In localitatile unde minoritatile nationale au o pondere semnificativa, reprezentantii acestora se pot adresa autoritatilor locale in limba materna, oral sau in scris. In ceea ce priveste folosirea limbii materne in Justitie, textul este interpretabil. PSD a cautat sa satisfaca cererile UDMR si a acceptat urmatoarea formula: "Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata, in conditiile legii organice". PSD sustine ca prin acest text se intelege doar exprimarea orala. PD afirma ca se poate folosi limba materna in Justitie, atat oral, cat si in scris. In compensatie, Comisia constitutionala a adoptat un articol prin care se acorda dreptul cetatenilor unei etnii minoritare intr-o anumita zona sa fie reprezentati in Consiliul local sau judetean. Articolul face trimitere la romanii minoritari in Covasna si Harghita, care vor avea dreptul sa fie reprezentati in Consiliile locale, chiar daca ponderea lor in acele zone este foarte mica. In Administratia locala, proiectul constitutional face ordine si in relatia dintre prefect si primar. S-a precizat in mod limpede ca prefectul este doar reprezentantul Guvernului in teritoriu si nu exista nici o relatie de subordonare intre primar si prefect. Voluntariatul in serviciul militar se va decide mai tarziu Desi a incercat sa introduca principiul neobligativitatii efectuarii serviciului militar, Comisia constitutionala nu a reusit sa ajunga la o solutie de compromis in acest sens, mai ales in urma insistentelor venite de la Ministerul Apararii Nationale, care s-a temut ca ramane fara recruti. Textul adoptat prevede ca efectuarea stagiului militar va fi reglementata prin lege organica. Oricum, cetatenii nu vor putea fi incorporati sub varsta de 20 de ani si nici peste varsta de 35 de ani, cu exceptia voluntarilor. In domeniul Apararii, sintagma siguranta nationala a fost inlocuita cu formula securitate nationala, folosita si la nivel NATO. Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie Instanta suprema in realizarea justitiei va fi Inalta Curte de Casatie si Justitie, care va inlocui actuala Curte Suprema. Inalta Curte va asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii. Garantul independentei Justitiei este Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Ministrul Justitiei este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar nu il prezideaza. CSM propune presedintelui numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor si judeca masurile disciplinare in ceea ce-i priveste pe judecatori si procurori. Proprietatea a fost garantata. Unul dintre cele mai discutate aspecte, cel privind ocrotirea sau garantarea proprietatii, a fost solutionat prin proiectul noii Constitutii. Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege, iar proprietatea privata este inviolabila, se spune in textul proiectului de modificare a legii fundamentale.