Constituţia, născută din conflictele lui Traian Băsescu

Multe dintre textele revizuite lasă impresia că autorii au avut ca sursă de inspiraţie „ciocnirile“ dintre şeful statului şi adversarii săi politici. Dacă noua lege fundamentală ar fi fost în vigoare până acum, Traian Băsescu nu ar fi fost suspendat, iar Liviu Negoiţă ar fi avut toate şansele să devină premier.

Preşedintele pare să tragă în continuare avantaje de pe urma articolului constituţional referitor la schimbarea unor miniştri, chiar şi în urma modificării propuse de Guvern.

Mai citeşte şi:

Vezi aici proiectul Guvernului de revizuire a Constituţiei

Noua prevedere impune prim-ministrului obligaţia de a se consulta cu şeful statului înainte de a revoca sau de a numi unii membri ai Guvernului. Textul rămâne însă la fel de neclar ca şi cel în vigoare, deoarece nu stabileşte cine ia decizia finală în cazul în care preşedintele şi  premierul sunt în dezacord. În lipsa acestei precizări, experienţa a dovedit că ultimul cuvânt îl are preşedintele, deoarece poate să nu semneze decretul de revocare, respectiv de numire.

O astfel de situaţie s-a petrecut la sfârşitul lui 2007, când premierul Călin Popescu-Tăriceanu a desemnat-o pe Norica Nicolai drept ministru al Justiţiei, dar s-a lovit de opoziţia preşedintelui Traian Băsescu. Şeful statului a refuzat să accepte numirea, reproşând „percepţia publică negativă cu privire la fapte anterioare, în care doamna Nicolai a fost implicată în calitate de senator". După aproape două luni de criză şi o decizie a Curţii Constituţionale în favoarea şefului statului, conflictul dintre preşedinte şi premier s-a rezolvat în cele din urmă în favoarea lui Băsescu. Tăriceanu a renunţat la propunerea făcută şi a recurs la nominalizarea lui Cătălin Predoiu.

Potrivit explicaţiilor date de profesorul de drept constituţional Radu Chirică, noua prevedere din Constituţie permite repetarea unui astfel de conflict între premier şi preşedinte. „În text a fost introdus termenul de «consultare»,  care înseamnă obligaţia premierului de a cere părerea preşedintelui, dar şi libertatea de nu ţine cont de această opinie.  Or, dacă fiecare se încăpăţânează, iar textul nu stabileşte ce se întâmplă dacă cei doi nu se pun de acord, atunci apare inevitabil blocajul", a spus constituţionalistul.

Premierul Emil Boc a încercat, joi, la TVR, "să traducă" textul în cauză, dar s-a referit doar la situaţia remanierii. El a explicat că prim-ministrul trebuie să-l consulte pe preşedinte cu privire la remanierea unui membru al Cabinetului, dar dacă şeful statului nu este de acord, ultimul cuvânt îl va avea şeful Guvernului, preşedintele neputând să respingă remanierea nici măcar o dată. 

2 Un alt avantaj pe care legea fundamentală propusă de Guvern îl aduce preşedintelui constă în obligaţia impusă Parlamentului de a-l suspenda din funcţie pe şeful statului doar dacă avizul obligatoriu al Curţii Constituţionale este favorabil. Prevedere care-i este favorabilă preşedintelui deoarece senatorii şi deputaţii vor avea împotriva sa o pârghie de acţiune mai puţin. Aceştia vor fi obligaţi să oprească procedura suspendării dacă judecătorii Curţii dau aviz negativ, în timp ce actuala Constituţie le permite continuarea acţiunii în acest caz. În 2007 preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat din funcţie cu o majoritate parlamentară de 322 voturi, deşi Curtea Cosntituţională concluzionase că şeful statului nu a săvârşit încălcări grave, de natură să determine suspendarea.

Actualul text are însă şi o hibă: nu lămureşte ce se întâmplă în situaţia în care Curtea dă aviz favorabil suspendării, dar majoritatea parlamentară (care, de regulă, este susţinătoare a preşedintelui) respinge prin vot suspendarea. Or, dacă decizia Curţii este obligatorie pentru parlamentari în cazul în care magistraţii resping suspendarea, atunci tot obligatorie ar trebui să fie şi decizia lor prin care aprobă suspendarea, ceea ce ar presupune în consecinţă ca parlamentarii să nu poată da un vot negativ. 

3 Preşedintele ar putea avea de câştigat dintr-o altă modificare adusă de Guvern Constituţiei. Prevederea stabileşte la zece zile perioada în care Parlamentul trebuie să dea votul de învestitură candidatului propus pentru funcţia de prim-ministru şi echipei sale. În cazul în care Legislativul nu se pronunţă în cele zece zile, atunci candidatul pentru postul de premier se consideră respins. Prevedere menită, după cum a explicat premierul Emil Boc, să evite crizele politice. Textul le ia parlamentarilor posibilitatea de a întârzia, sub diverse pretexte, votul pentru candidatul dorit de preşedinte. Înaintea alegerilor prezidenţiale de anul trecut, Parlamentul l-a respins pe Lucian Croitoru, desemnat pentru postul de premier, iar apoi a tot amânat învestirea noului candidat propus, Liviu Negoiţă.

Motivul: parlamentarii n-au vrut să-l valideze pe Negoiţă, dar nici nu i-au dat vot negativ, temându-se că respingerea acestuia ar atrage decizia lui Băsescu de a dizolva Parlamentul în prima zi din noul său mandat ca şef al statului. Dacă noul text al Constituţiei ar fi fost aplicat atunci, Negoiţă ar fi fost, cel mai probabil, validat, dată fiind teama aleşilor de a fi „dizolvaţi".

4 Noua variantă a Constituţiei menţine actualul text cu privire la desemnarea prim-ministrului, astfel că Traian Băsescu nu va avea probleme în a-şi impune punctul de vedere în faţa partidelor de Opoziţie. Aşa după cum a făcut şi în 2008 când PSD, PNL şi UDMR au invocat crearea unei majorităţi parlamentare şi i-au cerut să-l accepte pe Klaus Iohannis ca premier.

Traian Băsescu a refuzat propunerea, spunând că numele candidatului trebuie să vină de la partidul care a câştigat cele mai multe mandate. Încleştarea dintre pereşdinte şi partide a dus la o criză politică prelungită, rezolvată doar prin victoria lui Băsescu la prezidenţiale.

5 O altă modificare vine în sprijinul preşedintelui în ceea ce priveşte organizarea referendumului. Astfel, Parlamentul este obligat ca în termen de 30 de zile să-şi dea avizul cu privire la solicitarea preşedintelui de organizare a unui referendum.

Textul pare să fi fost introdus în proiectul de revizuire a legii fundamentale pentru a preveni cele întâmplate la sfârşitul lui 2009, când parlamentarii au amânat să voteze solicitarea şefului statului de convocare a referendumului pentru Parlament unicameral, iar în final au respins-o. 

"Nu am propus niciun fel de prerogativă suplimentară pentru preşedinte şi premier. Aceste acuzaţii sunt false."
Emil Boc
prim-ministru

Parlamentul,  „filtrul" modificărilor

Proiectul de revizuire a Constituţiei elaborat de Guvern a ajuns, miercuri, la preşedinte, care, „în calitate de iniţiator al revizuirii legii fundamentale", l-a trimis spre avizare Consiliului Legislativ. Documentul va fi înaintat apoi Parlamentului, unde va intra pentru amendare în dezbaterea Comisiei special constituite.

Dezbaterile se anunţă dificile, deoarece nici reprezentanţii Opoziţiei, nici cei ai Puterii nu au cele 16 voturi necesare pentru adoptarea deciziilor. Parlamentarii PSD şi PNL sunt în număr de 12, cu doar unul mai puţin decât senatorii şi deputaţii de la PDL, UDMR, independenţi şi minorităţi.  Pentru obţinerea celor două-trei voturi necesare, este de aşteptat ca fiecare tabără să recurgă la negocieri cuindependenţii.

Bătălia amendamentelor

Cu toate că dezbaterile în Comisia de revizuire a Constituţiei nici n-au început, lupta pentru amendamente s-a declanşat. Preşedintele Comisiei, deputatul PDL Daniel Buda, a anunţat că va propune dizolvarea  Parlamentului dacă referendumul de suspendare a preşedintelui este invalidat de electorat.

Liderul UDMR, Marko Bela, a opinat că ideea lui Buda e „nejustificată" şi a cerut din nou ca sintagma de „stat naţional" să fie eliminată din legea fundamentală. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat că nu este de acord ca şeful statului să stea la Cotroceni cinci ani şi că va avansa ideea revenirii la mandatul prezidenţial de patru ani. El a adăugat că va pleda şi pentru ca alegerile parlamentare se organizeze din nou simultan cu cele prezidenţiale.

UDMR s-a supărat şi cere garanţii

Pe lângă criticile vehemente din partea Opoziţiei, modificarea legii fundamentale a atras şi dezaprobarea UDMR, partenerul de guvernare al PDL. Liderul Uniunii nu este de acord cu trecerea la parlamentul unicameral şi reducerea numărului de aleşi, argumentând că parlamentarii maghiari ar ajunge să fie şi mai puţini.

Liderul UDMR, Marko Bela, îngrijorat de Constituţia după Boc

Preşedintele formaţiunii, Marko Bela, a declarat că UDMR ar putea accepta această scădere, dar a cerut democrat-liberalilor garanţii că maghiarii vor fi reprezentaţi în Parlament în corelaţie cu numărul de voturi primite.

Proaspăta nemulţumire a UDMR vine să alimenteze tensiunile apărute în relaţia cu PDL după ce preşedintele a vorbit despre eventuala introducere a pragului electoral de 10% şi a sistemului de vot uninominal cu două tururi de scrutin. „Un sistem uninominal cu două tururi de scrutin ne-ar priva, probabil, de o reprezentare în toate zonele din Transilvania, cu excepţia unei zone din Mureş, Covasna şi Harghita, unde maghiarii ar câştiga şi cu două tururi. Prin acest sistem maghiarii pot fi privaţi de o reprezentare proporţională, ceea ce nu ar fi bine nici pentru noi, dar nici pentru România", a avertizat Marko Bela.

Surse politice susţin că o alternativă la guvernare în locul UDMR ar putea fi noul partid al independenţilor, înfiinţat de ministrul Apărării Gabriel Oprea. Cu senatorii şi deputaţii racolaţi în mod constant de la partidele din Opoziţie, grupul parlamentarilor independenţi a ajuns suficient de numeros pentru ca sprijinul lor să conteze pentru promovarea legilor dorite de PDL.

Miniştrii cu probleme scapă de Parlament

Elena Udrea, fost şi actual ministru al Turismului

Potrivit Constituţiei revizuite, miniştrii nu vor mai putea fi „deranjaţi" de Parlament prin solicitarea de începere a urmăririi penale împotriva lor. Legea fundamentală prevede în prezent că urmărirea penală a mem­brilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor poate fi cerută doar de Camera Depu­taţilor, de Senat şi de preşedintele ţării. În acelaşi articol se spune că, dacă s-a început urmărirea penală împotriva unui ministru, preşedintele poate cere suspendarea acestuia din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea sa din funcţie.

Aceste prevederi sunt eliminate din varianta Executivului, iar beneficiarul modificărilor ar putea fi chiar PDL, dat fiind că din rândurile sale provin cei mai mulţi miniştri pentru care Parlamentul a cerut începerea urmăririi penale. În textul revizuit se spune doar că răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabileşte prin lege organică. Nu este clar dacă modificarea propusă de Executiv va atrage şi modificarea actualei legi a răspunderii ministeriale, care conţine o prevedere similară. Parlamentul a cerut în legislatura trecută începerea urmăririi penale împotriva a doi miniştri PDL: fostul ministru al Tineretului, Monica Iacob-Ridzi şi ministrul Turismului,
Elena Udrea.

Parlamentarii au votat începerea urmăririi penale la recomandarea comisiilor parlamentare de anchetă special constituite în cele două cazuri. Şi fostul ministru PSD al Mediului, Nicolae Nemirschi, a fost verificat de o comisie de anchetă parlamentară, dar a scăpat uşor deoarece raportul final nu a propus începerea urmăririi penale. Tot în 2009, deputaţii PDL au cerut începerea urmăririi penale a fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu, pe motiv că ar fi săvârşit infracţiuni de subminare a economiei naţionale şi de abuz în serviciu contra intereselor publice.  După câteva luni, democrat-liberalii şi-au retras cererea.