Constituirea viitoarei Puteri - de la zvonuri la Constitutie

Cele doua mari tabere politice - Uniunea PSD+PUR si Alianta D.A. - sunt angrenate, in acest moment, in batalia decisiva pentru ocuparea functiilor celor mai importante in Puterea executiva si

Cele doua mari tabere politice - Uniunea PSD+PUR si Alianta D.A. - sunt angrenate, in acest moment, in batalia decisiva pentru ocuparea functiilor celor mai importante in Puterea executiva si legislativa. Dupa victoria lui Traian Basescu, PSD si-a regrupat fortele cu mare rapiditate si contraataca puternic, incercand sa profite de avantajul majoritatii relative in Parlament si de traditionalii sai aliati politici. Ca in orice moment de incertitudine politica, piata este inundata de zvonuri si de baloane de incercare. Se avanseaza toate variantele - de la numirea lui Adrian Nastase ca premier la alegeri anticipate sau se vorbeste chiar despre declansarea procedurii de destituire a lui Traian Basescu. Dar orice actiune politica trebuie sa se inscrie in prevederile constitutionale. Legea fundamentala face regulile jocului si spune ce va urma din punct de vedere procedural si politic. Investirea presedintelui Inainte de a se putea constitui noul Guvern, trebuie investit Traian Basescu in functia de presedinte al Romaniei. Dosarul alegerilor prezidentiale a ajuns, de ieri, la Curtea Constitutionala. Curtea Constitutionala este institutia care valideaza rezultatul alegerilor prezidentiale. Odata validat rezultatul, Traian Basescu va veni in fata Parlamentului, reunit in sedinta comuna, pentru a depune juramantul: "Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!" Odata cu rostirea juramantului, incepe mandatul noului presedinte, Traian Basescu. Desemnarea premierului Presedintele va trebui sa inceapa imediat consultari cu reprezentantii partidelor alese in Parlament. Articolul 85 din Constitutie precizeaza: "Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament". Aceste prevederi se completeaza cu articolul 103, care are trei alineate: (1) "Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament"; (2) "Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de zece zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului"; (3) "Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor". Intrucat nu exista un partid cu majoritate absoluta, Traian Basescu trebuie sa se consulte cu toate partidele parlamentare. In cadrul acestor consultari, se va vedea care coalitie are sansa sa-si treaca prin Parlament propriul Guvern. Desi Constitutia nu il obliga, presedintele nu poate sa nu tina cont de vointa partidelor care constituie o majoritate. Numind un candidat de premier fara sanse ca in zece zile sa obtina sprijinul parlamentar, presedintele ar face un gest inutil. Caderea propriului candidat il va obliga sa numeasca un alt premier, cu sanse mai mari. Conform spiritului Constitutiei, Traian Basescu nu ar avea cum sa refuze, de pilda, numirea unui premier al Uniunii PSD+PUR, sprijinita de UDMR si minoritatile nationale. De asemenea, conform articolului 107, alineatul 2, dupa validarea prin Parlament, presedintele Romaniei nu-l poate revoca pe primul-ministru. Numai Parlamentul poate duce la caderea Guvernului, prin adoptarea unei motiuni de cenzura. In cazul in care Guvernul trece prin Parlament, premierul si ministrii depun individual juramantul in fata presedintelui Romaniei. Dizolvarea Parlamentului Dizolvarea Parlamentului este o procedura destul de greoaie, care se poate face in mai multe etape. Articolul 89 din Constitutie spune ca presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura. Acelasi articol stipuleaza ca presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul doar dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare. Daca presedintele ar tine cu tot dinadinsul sa se ajunga la dizolvarea Parlamentului, ar trebui sa propuna pentru postul de prim-ministru doi candidati fara sanse, refuzand nominalizarea candidatului care ar reusi sa obtina majoritatea parlamentara. In acest caz insa, presedintele ar putea fi acuzat ca isi incalca mandatul constitutional - acela de a fi mediator intre puterile statului si de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice. Articolul 80 din Constitutie il impiedica in acest fel pe presedinte sa blocheze in mod deliberat activitatea autoritatilor statului: "Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate". Suspendarea din functie a presedintelui si punerea acestuia sub acuzare Presedintele Romaniei beneficiaza, conform Constitutiei, de imunitate. Legea fundamentala precizeaza procedura de suspendare din functie sau de punere sub acuzare a sefului statului pentru fapte grave. Suspendarea din functie se face in cazul incalcarii prevederilor Constitutiei: "In cazul savarsirii unor fapte grave, prin care incalca prevederile Constitutiei, presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa". Propunerea de suspendare a presedintelui poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor. Daca Parlamentul aproba suspendarea presedintelui din functie, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum, prin care populatia va decide daca-l demite sau nu pe presedinte. Presedintele Romaniei poate fi pus sub acuzare pentru inalta tradare. Camera Deputatilor si Senatul pot hotari acest lucru in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea parlamentarilor, iar, de la data punerii sub acuzare si pana la data demiterii, presedintele este suspendat de drept. Cazul este judecat de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. Imunitatea presedintelui este asimilata imunitatii senatorilor si deputatilor. Articolul 72 din Constitutie prevede ca deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar deputatii si senatorii pot fi trimisi in judecata pentru fapte care nu au legatura cu mandatul.