Conducerea ICR, feliată între partide

PNL a obţinut postul de preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR) pentru Andrei Marga, iar cei doi vicepreşedinţi vor proveni de la PSD şi PDL.

Fostul ministru de Externe Andrei Marga a fost votat, ieri, de Senat,  la şefia Institutului Cultural Român (ICR), la propunerea PNL. Numirea lui Marga este primul pas din stabilirea, la nivel politic, a tuturor funcţiilor din conducerea ICR. PSD urmează să preia un post de vicepreşedinte, iar celălalt va fi rezervat PDL.
Partidele urmează să discute cine va ocupa celelalte patru posturi numite direct de Senat, dar şi cele şapte locuri votate de Senat la propunerea asociaţiilor de creatori.

Alte şapte posturi vor fi ocupate de reprezentanţi ai unor ministere. De altfel, discuţiile pe această temă dintre partide au mers ca unse, potrivit stenogramei şedinţei Biroului Permanent în care s-a discutat subiectul.

Preşedintele Senatului, Petru Filip a făcut o prezentare a ordonanţei de urgenţă privind funcţionarea ICR şi reaminteşte că preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi şi-au dat demisia. A urmat o invitaţie la negocieri din partea liderului grupului PSD, Ilie Sârbu. „Va trebui să facem propuneri pentru cei trei membri, conducerea de fapt şi, după aceea, sigur, ei vor vedea care dintre ceilalţi rămân, nu mai rămân, tot la noi vor ajunge pentru numirile acestea şi noi, între timp, ne pregătim", a afirmat Sârbu. Tot el a oferit şi soluţia: „PDL, practic, ar trebui să mai facă o propunere. PNL are o propunere, noi, PSD, avem o propunere."

Reţete de negociere

Propunerea a fost imediat acceptată de liderul grupului PDL, Cristian Rădulescu. „Dar îi propune plenului pe aceştia din funcţiile de conducere Biroul Permanent al Senatului, am înţeles. Deci, prima discuţie trebuie să fie aici şi primul filtru. Şi atunci, trebuie să avem materia primă, cum zice domnul senator",
a fost răspunsul lui Rădulescu la solicitarea PSD.

Discuţiile au venit în contextul în care PDL a criticat în discursul public atât trecerea ICR în coordonarea Senatului, cât şi nominalizarea lui Andrei Marga pentru şefia acestei instituţii.

Liderul grupului PDL, Cristian Rădulescu, a susţinut că nu ar fi fost vorba de nicio negociere cu USL. „PDL va nominaliza în perioada următoare un candidat pentru postul de vicepreşedinte şi unul pentru consiliul de conducere, dar abordarea PDL a fost să nu negocieze aceste funcţii. Ne vom opune politizării prin desemnarea unor oameni foarte cunoscuţi", susţine Cristian Rădulescu. În realitate, desemnarea funcţiilor în instituţiile controlate de Parlament are la bază două posibile „reţete".

În varianta când negocierile se finalizează, partidele se înţeleg şi împart locurile pe baza algoritmului, cum a fost cazul acum.  În cazul în care nu au loc negocieri, fiecare parte face propuneri pentru toate locurile, iar decizia finală o ia plenul. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, în 2010, când s-au eliberat trei locuri la Curtea Constituţională: unul numit de Senat, unul de Cameră şi unul de Cotroceni. În ambele Camere, atât Puterea, cât şi Opoziţia au avut candidaţi, iar majoritatea PDL-UDMR-UNPR s-a impus în cele din urmă după o bătălie parlamentară dură. Practic, PDL nu putea face propuneri, cu şanse,  pentru cele două posturi,  fără a avea negocieri cu USL.

Cum a scăpat Marga de audieri

Numirea lui Andrei Marga a fost aprobată, ieri,  de plenului  Senatului cu 50 de voturi „pentru", 26 „împotrivă" şi cinci abţineri.  Marga, plecat din ţară, nu a fost audiat de comisii, aşa cum prevede cutuma parlamentară. Sergiu Nicolăescu (PSD) şi Radu F. Alexandru (PDL) au cerut plenului amânarea audierii pentru şefia ICR, dar propunerea sa a fost respinsă după negocieri între liderii grupurilor parlamentare.

Aceştia au  ajuns la un compromis, respectiv să se dea un vot, ieri, pentru propunerea ca Andrei Marga să fie preşedintele Institutului Cultural Român, pentru vicepreşedinţii ICR urmând a se stabili audieri în comisiile de specialitate, săptămâna viitoare. 

La începutul lunii iunie, Guvernul condus de Victor Ponta a trecut ICR din coordonarea Administraţiei Prezidenţiale în cea a Senatului, printr-o ordonanţă de urgenţă. Potrivit actului normativ,  Senatul numeşte atât conducerea operativă a institutului, cât şi membrii Consiliului de conducere.

Ordonanţă controversată

Ordonanţa a provocat controverse fiind contestată de numeroşi oameni de cultură care au cerut ca Guvernul să revoce această ordonanţă, considerând-o un act de politizare a ICR. Nu au lipsit manifestările în stradă, cea mai amplă  - „Mişcarea papioanelor" -având loc în 18 iunie la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.

În august, Horia Roman Patapievici şi-a prezentat demisia din funcţia de preşedinte al ICR, gestul său fiind urmat de cel al vicepreşedinţilor Tania Mihăilescu şi Mircea Mihăieş. Patapievici anunţase, la sfârşitul lunii iunie, că întreaga conducere ICR îşi va da demisia dacă Curtea Constituţională va decide că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea preşedintelui sub cea a Senatului, este constituţională.  Între timp, Guvernul Ponta a micşorat bugetul ICR cu o treime.

Tot la începutul lunii august, Andrei Marga a fost înlocuit din fruntea Ministerului Afacerilor Externe cu Titus Corlăţean. Marga a ieşit, imediat, la atac.
„Ipoteza mea e că de fapt a fost o împărţeală înăuntrul unui grup şi un domn a dorit foarte mult acest minister", a răspuns Marga, întrebat fiind de ce crede că a fost demis din funcţia de ministru. La scurt timp, PNL l-a propus pentru preluarea şefiei ICR, iar ideea a primit şi sprijinul oficial al PSD.

"PDL, practic, ar trebui să mai facă o propunere. PNL are o propunere, noi, PSD, avem una.''
Ilie Sârbu  liderul grupului PSD

"Prima discuţie trebuie să fie aici şi primul filtru. Şi atunci, trebuie să avem materia primă, cum zice domnul senator.''
Cristian Rădulescu liderul grupului PDL

Anulare prin sms

Audierea fostului ministru Andrei Marga pentru şefia Institutului Cultural Român, care trebuia să aibă loc ieri- dimineaţă, a fost anulată, senatorii din comisiile de cultură şi politică externă fiind anunţaţi prin SMS, potrivit unor surse parlamentare.

CNSAS îl păsuieşte pe Andrei Marga

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a amânat ieri şedinţa în care urma să stabilească dacă Andrei Marga a colaborat cu fosta Securitate. Ziarul „Adevărul" prezenta, în urmă cu două săptămâni, că fostul ministru de Externe Andrei Marga ar avea dosar de informator la CNSAS. El ar fi colaborat cu Securitatea începând din anii '70, când era bursier în RFG. De asemenea, din documentele deţinute de CNSAS rezultă că Marga a colaborat cu Securitatea nu doar pe plan intern, ci şi extern, furnizând informaţii şi despre cetăţeni străini. Potrivit unor surse din cadrul serviciilor secrete, dosarul lui Marga a fost distrus în parte, dar a fost refăcut ulterior din alte materiale de arhivă. Sebastian Zachmann