Comisiile parlamentare speciale, bun pretext pentru dotarea politicienilor cu masina, secretara si bonus la salariu

Camera Deputatilor are 18 comisii permanente, Senatul alte 15 si mai exista si patru comisii comune. Aceasta inseamna 37 de presedinti de comisii - fiecare cu o indemnizatie de 52,3 milioane de lei

Camera Deputatilor are 18 comisii permanente, Senatul alte 15 si mai exista si patru comisii comune. Aceasta inseamna 37 de presedinti de comisii - fiecare cu o indemnizatie de 52,3 milioane de lei (fata de 47,9 milioane cat primeste un parlamentar obisnuit), birou, consilier personal, secretara, sofer, masina - plus inca vreo suta de vicepresedinti si secretari de comisie, care au macar masina, birou si ceva staff propriu. Este adevarat, greul activitatii parlamentare se duce in comisii, unele, precum cele juridice sau de finante, fiind chiar supraaglomerate. Dar cele patru comisii comune, precum si o parte a celor de la Camera si Senat au avut rolul de a asigura unor oameni de partid niste avantaje materiale. Comisiile parlamentare de control al SRI si SIE nu s-au dovedit decat portavocea acestor servicii secrete, cei de la Integrare Europeana n-au facut nimic altceva decat sa se plimbe pe la Bruxelles, iar despre cea care se ocupa de revolutionari, chiar nu stie nimeni nimic.
Secretul activitatii comisiilor SRI si SIE: agape cu sefii serviciilor de informatii
Ce este relevant in activitatea acestor doua comisii de control este faptul ca, in mod constant, parlamentarii sunt cei care se deplaseaza la sediile serviciilor secrete, in timp ce sefii SRI si SIE vin foarte rar la Parlament. Un fost membru al unei comisii speciale a explicat si care era rolul acestor vizite: un fel de socializare cu cadrele de conducere ale serviciilor secrete, uneori in jurul unei sticle de whisky. Asa se face ca, din 2001 si pana acum, nici un raport de activitate a SRI nu a mai fost dezbatut in plenul Parlamentului. Conducerea Camerei le-a clasificat in 2003, pe fondul unor reprosuri ale lui Adrian Nastase la adresa serviciilor secrete, conduse de oamenii lui Ion Iliescu. Comisia SRI, prezidata de deputatul PSD Ioan Stan, a cerut un raport public privind reforma in institutia condusa de Radu Timofte. Nastase si-a calmat conflictul cu serviciile, iar Stan a renuntat sa mai ceara ceva de la SRI. Cat despre comisia SIE, ea nu a produs, in peste cinci ani de la infiintare, decat amendamente la bugetul de stat in care cerea cu disperare majorarea alocatiilor catre acest serviciu. Secretomania care inconjoara activitatea acestor comisii nu este justificata decat de incompetenta celor care le conduc. In SUA, cele doua comitete parlamentare care se ocupa de spionaj au si audieri publice si isi publica o parte din documente pe Internet. Pana si in Marea Britanie, exista un comitet parlamentar care are pagina de Internet, iar recent, la 10 martie, a publicat un raport privind modul in care personalul din serviciile secrete britanice s-a comportat cu prizonierii retinuti in Irak, Afganistan si Guantanamo Bay.
Comisia pentru integrare: plimbari la Bruxelles si lobby pentru ameliorarea criticii europarlamentarilor
Pe site-ul de Internet al Camerei Deputatilor, la rubrica "Documente ale comisiilor", se poate constata ca de la Comisia de integrare europeana au venit, intre 2001 si 2004, fix trei materiale, doua in 2001 si unul in 2004. Majoritatea celor care au venit in aceasta comisie au ca scop principal sa vada si ei capitala Uniunii Europene, Bruxelles. De aceea, cele mai dure discutii din comisie sunt cele referitoare la numarul de stele al hotelului unde va sta delegatia romana. In afara parlamentarilor-turisti, exista un grup restrans de initiati, in frunte cu parintele negocierilor subterane, Viorel Hrebenciuc, care, cel putin in perioada guvernarii PSD, avea drept sarcina ameliorarea criticilor formulate de europarlamentari la adresa Romaniei. Discutiile tete-a-tete, uneori in jurul unei mese dintr-un restaurant belgian, ii determinau pe europarlamentari - care, desi au salarii mai mari decat colegii din Romania, nu au, totusi, decat aceasta sursa de venit - sa o lase mai moale cu coruptia si vanzarile de copii. In afara acestei combinatii de lobby parlamentar si turism, plus vreo doua-trei audieri plictisitoare ale ministrilor responsabili cu integrarea, comisia a somat si nu si-a indeplinit nici pe departe rolul de a supraveghea punerea in practica a angajamentelor luate de Romania in vederea aderarii la UE.
Revolutionarii, regulamentul, egalitatea intre femei si barbati - alte forme goale
Pentru ca o data la patru ani se schimba Regulamentul Camerei Deputatilor, s-a infiintat o comisie permanenta care are in sarcina aceasta problema. Comisia a lucrat in 2001 si apoi si-a reluat activitatea in 2005, dar, in tot acest timp, a avut un presedinte care a beneficiat de toate avantajele functiei. In 2003, s-au infiintat, si la Senat, si la Camera, desi putea fi o comisie comuna, structuri care se ocupa de egalitatea de sanse. In 2005, a inceput totusi sa fie extrem de activa comisia de la Camera, condusa de deputata PSD Minodora Cliveti, autoarea penibilei legi a Zilei NATO si o admiratoare declarata a sistemului parlamentar mexican, unde alesii poporului beneficiaza de "Forduri mari", escorta de la politie si sunt mediatizati permanent de televiziuni. In sfarsit, exista si o comisie pentru revolutionari, care, intre 2001 si 2004, a mosit noua lege a acestei clase de privilegiati, iar in rest s-a ascuns in anonimat. Din 2005, Camera Deputatilor a scapat macar de o alta comisie obscura: cea pentru sistemul national de decoratii.