Colaboratorul Băsescu şi Securitatea

Conform documentelor date publicităţii de GIP, Traian Băsescu ar fi devenit colaborator în timpul când era student la Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân", Facultatea de Navigaţie,

Conform documentelor date publicităţii de GIP, Traian Băsescu ar fi devenit colaborator în timpul când era student la Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân", Facultatea de Navigaţie, Secţia Comercială, mai precis, la sfârşitul anului 1973. Colaborarea s-ar fi încheiat odată cu terminarea facultăţii, în 1976. Conform uzanţelor, datorită faptului că era membru de partid, Băsescu a fost colaborator, nu informator al Securităţii. Dosarul de colaborator al lui Traian Băsescu ar trebui să se afle în Centrul de Păstrare a Arhivelor Militare "Radu Rosetti" din Piteşti, care a preluat arhiva Direcţiei a IV-a a Securităţii, care se ocupa de contraspionajul militar. De altfel, plutonierul Marin Deaconu a confirmat într-unul din documentele date publicităţii că Băsescu ar fi fost colaboratorul Securităţii în perioda 1973-1976. Nu sunt prezentate însă date din dosar pentru a ne lămuri dacă actualul preşedinte a făcut poliţie politică.

A continuat colaborarea?
Conform documentelor date publicităţii de Ciuvică, colaborarea lui Băsescu cu Securitatea s-ar fi încheiat în 1976. Nu există documente publice privind continuarea colaborării după această dată. Totuşi, există mai multe speculaţii privind legăturile actualului preşedinte cu Securitatea şi după această dată, în special în perioada 1987-1989, când a fost şeful agenţiei NAVROM din Anvers (Belgia). S-au făcut legături în acest sens cu faptul că, în acea perioadă, şeful rezidenţei pentru Belgia, Olanda şi Luxemburg este actualul lider al PD, Silvian Ionescu. De asemenea, în acea perioadă, tot prin Belgia se afla şi Adrian Isac, actual şef de divizie la SIE şi trimis de Băsescu în Irak să rezolve criza ostaticilor. Într-o emisiune la B1 TV din 2004, Ciuvică l-a acuzat pe Băsescu că, în momentul numirii la Anvers, a fost trecut de la securitatea internă la cea externă. În replică, Silvian Ionescu a precizat: "Am fost şeful Serviciului din Direcţia întâi din CIE. Serviciul întâi, care se ocupa cu partea vestică a Europei. şi în calitatea asta, într-adevăr, aveam în subordine munca informativă, munca de spionaj din Belgia. Tot în calitatea asta ştiam că acolo exista un cetăţean Traian Băsescu la NAVROM, la Anvers". Însă, mai spune Ionescu, acesta nu ar fi lucrat pentru Securitate. El insistă că l-a cunoscut pe Băsescu în 1993, însă nu poate explica cum de îşi mai aminteşte de fostul şef al NAVROM de la Anvers dacă nu era subordonatul său.

Cum se ajungea colaborator al Securităţii
Generalul Ion Mihai Pacepa a explicat în interviul acordat exclusiv pentru Adevărul, la începutul acestui an, diferenţa dintre informatorii şi colaboratorii Securităţii. "Securitatea a avut două categorii majore de surse: informatori şi colaboratori. Informatorii nu erau membri de partid. Colaboratorii erau. Ambele categorii au avut dosare înregistrate. Cel de informator conţinea rezultatul verificării candidatului, referatul aprobat pentru recrutarea sa, raportul privind modul cum a decurs recrutarea şi angajamentul scris al informatorului că va lucra pentru Securitate. Dosarul de colaborator conţinea materialele de verificare a candidatului, acordul secretarului său de partid ca Securitatea să discute cu el şi raportul privind modul în care a decurs
atragerea la colaborare
. Acum, se spune că dosarele de colaborator ar fi fost distruse după ce am părăsit România. Nu cunosc adevărul, dar nu exclud o altă minciună a lui Măgureanu. Stasi, care a avut modus operandi aproape identic cu cel al Securităţii, le-a păstrat".