Coaliţia a adoptat încă 32 de măsuri anticriză

Coaliţia a adoptat încă 32 de măsuri anticriză

PSD şi PDL îşi dispută paternitatea ideilor pentru relansarea economiei. Noul pachet este rezultatul discuţiilor de ieri dintre PSD şi PDL privind lupta împotriva crizei. Specialiştii sunt sceptici în privinţa eficienţei măsurilor propuse.

Liderii celor două partide de la guvernare au stabilit ieri alt plan de atac împotriva crizei şi au identificat noi măsuri, deşi multe dintre cele promise iniţial au rămas doar în fază de proiect.

Mai citeşte şi:
Fondul Monetar Internaţional va aloca României 1,4 miliarde dolari
FMI: Creditarea îşi va reveni în următoarele şase luni

La finalul şedinţei de ieri a coaliţiei, liderul PSD Mircea Geoană a anunţat că noul pachet de măsuri vizează stimularea economiei, creşterea veniturilor bugetare, raţionalizarea cheltuielilor bugetare şi creşterea lichidităţii monetare în sectorul bancar.

Potrivit purtătorului de cuvânt al PSD, Bogdan Niculescu Duvăz, măsurile ar urma să intre în vigoare la 1 septembrie, decizia privind modalitatea de adoptare a acestora urmând să revină fiecărui ministru în parte. “Guvernul va transfera răspunderea către fiecare ministru în parte, în funcţie de măsura stabilită. Miniştrii vor stabili exact cum va fi aprobată fiecare măsură privind domeniul său”, a explicat Duvăz. 

Geoană şi Videanu se întrec în ironii

Decizia din coaliţie a venit la numai o zi după ce prim-vicepreşedintele democrat-liberal Adriean Videanu prezentase un set de 37 de măsuri anticriză marca PDL, catalogând totodată drept “penibile” cele 24 de măsuri propuse de PSD. Replica lui Mircea Geoană a venit ieri, înainte de şedinţa coaliţiei, când social-democratul a acuzat PDL că a plagiat măsurile PSD.

„Bănuiam că PDL are propriul pachet de măsuri, dar 85% din acestea sunt cele propuse de PSD, aşa că, repet, concursul de frumuseţe nu mă interesează. Nu e vorba de negociere şi compromis, e nevoie de bun-simţ economic şi social”, a comentat, ironic, Geoană. Acesta a aruncat “răspunderea pentru bunul mers al economiei” în curtea PDL, argumentând că democrat-liberalii deţin ministerele economice.

Potrivit bilanţului lui Geoană, 20 dintre prevederi sunt ale PSD şi doar 13 aparţin PDL. În replică la pretenţiile PSD, ministrul Economiei, Adriean Videanu, i-a acuzat pe social-democraţi că au ieşit cu “un pachet insuficient fundamentat”.

Pe de altă parte, Videanu a arătat că, săptămâna viitoare, va avea loc discuţia finală în privinţa acţiunilor şi a calendarului de implementare pe fiecare măsură în parte.

„Pachetul românesc nu e cel german“

Diferenţa majoră între pachetul anticriză anunţat de coaliţia de guvernare de la Bucureşti şi cel anunţat de guvernul german este, în opinia economistului Lucian Anghel (foto), cifra care exprimă costul punerii în aplicare a acestor măsuri.

„Pachetul de 50 de miliarde de euro anunţat de germani identifica de la bun început sursele de finanţare şi costul fiecărui plan în parte. În plus, azi l-au anunţat, mâine l-au pus în practică”, a spus Anghel.

„Băncile nu duc lipsă de lichidităţi“

Două dintre măsurile convenite de coaliţie se referă la creşterea lichidităţii în sectorul bancar. Potrivit analistului economic Ilie Şerbănescu (foto), motivul pentru care băncile nu dau credite nu este lipsa de lichidităţi, ci obişnuinţa acestora de a împrumuta statul, în condiţiile unei cereri masive din partea acestuia, cu un risc asociat zero.

„Băncile nu au creditat niciodată economia reală. Ele au dat credite de retail sau imobiliare, niciodată în agricultură sau industrie, adică au creditat produse ce nu valorează nimic”, a spus Şerbănescu.

Cele nouă măsuri de creştere a veniturilor sunt, de fapt, una

Coaliţia de guvernare a convenit un set ambiţios de 32 de măsuri anticriză, din care unele se repetă, fiind anunţate chiar de la sfârşitul anului trecut, iar altele sunt deja în vigoare. Mai rămân acele măsuri în care se cere intervenţia masivă a statului la capitolul garanţii, dar pentru care nimeni nu a identificat sursele de finanţare.

Sigura măsură de creştere a veniturilor bugetare, amintită de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, se referă la eliminarea impozitului minim, de la 1 ianuarie 2010, şi înlocuirea acestuia cu un impozit forfetar pentru activităţile în care evaziunea fiscală este „greu de evaluat”. Suma cu care ar urma să crească veniturile la buget prin aplicarea „noului” forfetar  rămâne, însă, o necunoscută.

După modelul „Prima Casă” - program ce-şi propunea, la rândul său, producerea unor „efecte multiplicatoare la nivelul economiei” -  a fost creat şi planul naţional pentru drumuri judeţene. Potrivit lui Geoană, măsura a fost adoptată „în plus” faţă de propunerile iniţiale ale PSD şi PDL.

De unde vor veni fondurile pentru acest nou program? Nu se ştie. Ce se ştie, însă, este că autorităţile locale au cerut, de la începutul anului, deschiderea concomitentă a 4.000 de şantiere la nivel naţional, pentru repararea sau modernizarea unor obiective de interes educaţional. Nici pentru aceste obiective nu s-au găsit, încă, sursele de finanţare, deşi ar produce, la rândul lor, „efecte multiplicatoare” în economie.