Cioroianu dă bătăi de cap cu limba moldovenească

Diplomaţia de la Bucureşti nu a găsit soluţii pentru a împiedica recunoaşterea limbii moldoveneşti într-un acord UE - Republica Moldova Ministrul de externe, Adrian Cioroianu, bifează

Diplomaţia de la Bucureşti nu a găsit soluţii pentru a împiedica recunoaşterea limbii moldoveneşti într-un acord UE - Republica Moldova

Ministrul de externe, Adrian Cioroianu, bifează o nouă gafă în agenda mandatului său. Recunoaşterea tacită a existenţei aşa-zisei "limbi moldoveneşti", prin documente oficiale ale Comisiei Europene, creează nedumerire şi controverse la Bucureşti.

Ambasadorul României la Bruxelles, Lazăr Comănescu, susţine că în cazul în care acordul privind facilitarea obţinerii vizelor de scurtă şedere în spaţiul UE pentru cetăţenii Republicii Moldova era amânat, acesta nu mai putea intra în vigoare. Astfel, basarabenilor nu li s-ar mai fi permis atât de uşor să călătorească în Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2008.

Fostul negociator-şef al ţării noastre cu Uniunea Europeană Vasile Puşcaş are "anumite reţineri" faţă de motivul invocat de către ambasadorul României la Bruxelles, Lazăr Comănescu, în privinţa încheierii Acordului dintre UE şi Republica Moldova.

"Expresia "limba moldovenească" putea fi înlocuită, spre exemplu, cu precizarea că documentul se redactează în limba engleză şi în limba oficială a statului semnatar. Să nu uităm că Republica Moldova şi-a schimbat de câteva ori limba oficială, iar UE se axează pe elemente de stabilitate în negocierile pe care le poartă. Dacă se întâmplă să-şi schimbe din nou limba oficială?

De aceea trebuia precizat că se redactează în limba statului semnatar, şi nu în limba moldovenească", a explicat Vasile Puşcaş pentru "Adevărul". Fostul negociator-şef a mai spus că Republica Moldova nu depindea de această formulă a facilitării obţinerii de vize şi că puteau fi începute "negocieri aplicate" la care să participe şi România.

"S-a creat deja un precedent pe baza redactării de documente în funcţie de limba oficială agreată de un anumit regim politic, fapt ce nu se regăseşte în practica UE", a afirmat Vasile Puşcaş.

"În ochii Europei pare cel puţin bizar"

Preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Ştefan Glăvan, fost ambasador al României în Serbia, a încercat să-i acorde circumstanţe atenuante ministrului Cioroianu, apreciind că "nu a greşit fundamental".

"Republica Moldova ocupă un loc special în portofoliul diplomaţiei româneşti. Totuşi, sunt surprins de această decizie, pe care sper ca autorităţile de la Chişinău să o înţeleagă la adevărata sa valoare. În ochii Europei, această chestiune cu existenţa a două limbi, română şi moldovenească, care sunt identice, pare cel puţin bizară", ne-a declarat Ştefan Glăvan.

El a relatat că, în cadrul unei întâlniri cu Vladimir Voronin, desfăşurată cu mai mulţi ani în urmă la sediul OSCE, l-a întrebat pe preşedintele moldovean dacă înţelege ceea ce-i spune. "Răspunsul lui Voronin a fost afirmativ şi am căzut de acord că nu avem nevoie de translator", spune preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor.

Adrian Cioroianu: "România şi-a formulat în scris obiecţiile"

România nu va ratifica documentele dintre UE şi Republica Moldova în care vor exista referiri la limba moldovenească, a anunţat, ieri, la Luxemburg ministrul de externe, Adrian Cioroianu. "E limpede că este o sintagmă politică (…), autorităţile de la Chişinău acum folosesc limba moldovenească dintr-un impuls pur politic", a spus Cioroianu.

Ministrul a subliniat că acordul s-a negociat direct între un stat şi Comisia Europeană şi, ca atare, nu a avut nevoie de ratificarea statelor membre, deşi România şi-a formulat în scris obiecţiile. "Singurul argument pentru care am admis acest acord este că, dacă nu ne-am fi dat acceptul, Moldova rămânea singura ţară în afara acestui acord", a explicat Cioroianu.

Dan Dungaciu, sociolog: Acreditarea limbii moldoveneşti pulverizează identitatea comună

O asemenea acceptare subminează, practic, toate eforturile diplomaţiei româneşti de a atrage în siajul euroatlantic Republica Moldova. Argumentul cel mai puternic pe care România îl are pentru eforturile ei diplomatice este apartenenţa Republicii Moldova la spaţiul etnolingvistic românesc.

De aici, insistenţa firească a Bucureştiului pentru ca Moldova să fie integrată în spaţiul euroatlantic. În lipsa acestui argument valabil, indiferent cine se perindă în jilţurile puterii politice de la Bucureşti, România nu mai are un fundament ferm pe care să îşi construiască şi să-şi justifice prestaţia.

Acreditarea ideii de "limbă moldovenească" invalidată de toate academiile de ştiinţă - inclusiv de cea din R. Moldova - pulverizează tocmai acest fundament identitar comun şi, pe cale de consecinţă, justificarea diplomaţiei statului român pe direcţia R. Moldova.