Cine a plătit pentru campaniile lui Băsescu şi Geoană

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Traian Băsescu şi Mircea Geoană
Traian Băsescu şi Mircea Geoană

Derutaţi de scorul strâns din sondaje înainte de alegerile prezidenţiale, mai mulţi patroni de firme au mizat pentru ambii candidaţi la preşedinţia României. Numeroase firme care au făcut donaţii atât pentru PSD, cât şi pentru PDL au obţinut după alegerile prezidenţiale de anul trecut contracte profitabile cu statul român.

Monitorul Oficial a publicat, săptămâna trecută, listele cu donaţiile primite de partidele politice în anul electoral 2009. Partidul Social Democrat (PSD) a reuşit să strângă din donaţii, pentru candidatul său, Mircea Geoană, 8 milioane de lei (2 milioane de euro). De partea cealaltă, Partidul Democrat Liberal (PDL) a obţinut, tot din donaţii pentru candidatul Traian Băsescu, suma de 27, 6 milioane de lei (6,9 milioane de euro).

Mai citeşte şi:

Cât costă fotoliul de la Cotroceni

Diferenţa foarte mare poate fi explicată prin aceea că Mircea Geoană a mai avut la dispoziţie şi fondurile obţinute din donaţiile pentru Alianţa PSD-PC de 3,5 milioane lei (875.000 de euro). Interesant este faptul că o parte dintre donatorii care au susţinut PDL au „cotizat" şi pentru PSD. Şi invers.

Mulţi dintre donatorii care au jucat la „dublu" s-au ferit să ofere o explicaţie a orientărilor politice. Unii, cum este cazul lui Dan Florin Berendel, patronului firmei Master Chem Oil SRL, susţin că donaţiile lor au avut scopul de a obţine sprijinul preşedintelui României, oricare ar fi el, pentru întregul mediu de afaceri.

„Nu contează doctrina"

În topul listei firmelor care au jucat la două capete se află Dan Florin Berendel (36 de ani), patronulu firmei Master Chem Oil SRL, judecat pentru înşelăciune şi suspectat că ar fi prejudiciat statul român cu peste două milioane de lei, adică peste 500.000 de euro. Master Chem Oil, o firmă abonată la bani publici a împărţit frăţeşte donaţii între PDL si PSD: câte 100.000 de lei (25 de mii de euro). Ambele donaţii s-au făcut în aceeaşi zi, la mai puţin de 48 de ore înainte de a se termina campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Societatea care a decis să-l susţină în acelaşi timp şi pe Mircea Geoană şi pe principalul său contracandidat, Traian Băsescu, este o firmă de garsonieră cu doar şase angajaţi, dar care are o cifră de afaceri de invidiat: peste 3 milioane de lei (750.000 de euro). Conform ultimului bilanţ depus, firma respectivă este cu un picior în groapă, înregistrând pierderi de peste 300 de mii de lei ( 75.000 de euro) şi datorii totale de 10 milioane de lei (2,5 milioane de euro). Mai mult, Master Chem Oil apare în evidenţele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) cu datorii către stat care însumează acum 800 de mii de lei (200 de mii de euro).

Dacă se demonstrează că şi în momentul donaţiei, Master Chem Oil avea obligaţii restante la bugetul de stat mai vechi de 60 de zile ambele gesturi de caritate ar deveni ilegale şi sumele vor trebui confiscate. Anul trecut, Master Chem Oil a dat lovitura pe piaţa păcurii în plină criză a gazelor. Potrivit Ministerului Economiei, binefăcătoarea celor două partide cu doctrine diametral opuse a reuşit să obţină două contracte cu statul, vânzând, în ianuarie 2009, peste 20 de mii de tone de păcură, pentru Electrocentrale Constanţa şi Termoelectrica, din Bucureşti. Ambele societăţi de stat se află în portofoliul Ministerului Economiei, condus la acea vreme de Adriean Videanu.

Acţionarul principal la Master Chem Oil, cu 95% din acţiuni, Dan Florin Berendel (36 de ani) explică temeiul opţiunilor sale politice, atât pentru partidul de stânga (PSD), cât şi pentru cel de dreapta (PDL). „Am donat şi la unii şi la alţii din dorinţa de a sprijini clasa politică. Când am făcut donaţiile nu a contat doctrina politică. Mă aşteptam de la viitorul preşedinte să sprijine mediul de afaceri". Numele lui Berendel apare şi pe lista inculpaţilor de la Tribunalul Bucureşti, unde este judecat într-un dosar de înşelăciune deschis în 2006 şi care vizează prejudicierea statului în comerţul cu combustibil.

Donaţii şi afaceri

Acţionarii societăţii gorjene Artego SA, conduşi de Viorel David, au pariat în mod egal pentru fiecare candidat, donând câte 50.000 de lei (12.500 de euro) de lei atât PSD-ului, cât şi PDL- ului. Suma este una ridicolă dacă este să o comparăm cu valoarea contractelor cu statul pe care le-a câştigat ulterior donaţiei.

Doar cu societatea de stat Complexul Energetic Rovinari SA a încheiat un contract de 65 de milioane de lei (16,2 milioane de euro). Suma echivalează cu 1.300 de donaţii. Uriaşul contract a fost atribuit în urma unei licitaţii la care s-a înregistrat un singur ofertant. Luna trecută, Artego a mai câştigat, într-o singură zi, două contracte cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, în valoare totală de 20 de milioane de lei (5 milioane de euro). Artego are o cifră de afaceri de peste 200 de milioane de lei (50 de milioane de euro).

Conform ultimului bilanţ depus, societatea din Gorj a reuşit să se menţină în 2008 pe linia de plutire reuşind să încaseze un profit de 600.000 de lei (150.000 de euro). De şase ori mai mult decât suma totală pe care au dat-o la alegeri. Ieri, reprezentanţii Artego au declarat că nu pot oferi niciun punct de vedere vizavi de opţiunile politice, întrucât nimeni din societate nu munceşte în a treia zi de Paşte.

„E ceva rău în asta?"

Un alt exemplu de joc dublu este cel al asociaţilor din firma producătoare de lactate SC Ecolact Prod, din Pauleşti (judeţul Prahova). În calitate de persoană juridică, firma respectivă figurează în topul donatorilor pentru Partidul Social Democrat, cu 300.000 de lei (75.000 de euro). Dar a pus şi ceva mărunţi deoparte şi pentru PDL: 2.000 de lei (500 de euro). Contactat telefonic, directorul executiv al Ecolact, Adrian Pătraşcu, recunoaşte ambele donaţii. „E ceva rău în asta? Mă abţin să fac orice comentariu".

Şi arabii au dat în stânga şi-n dreapta

Libanezii de la SC General Metal S.A.L. - Holding au pariat şi ei pe ambii candidaţi. Una dintre firmele deţinute de holdingul libanez, Remat Călăraşi, a dat 3000 de lei (750 de euro) pentru PDL şi alţi 10.000 de lei (2.500 de euro) către PSD, donaţiile făcându-se la interval de câteva luni. Diferenţele dintre cele două sume demonstrează că cei doi administratori arabi, Tawil Abbas şi Tawil Zouhair, au crezut mai mult în şansele lui Mircea Geoană.

Însă, indiferent de cine a fost în ultimii ani la putere, SC Remat Călăraşi a prosperat. Astfel, dacă în 1999 societatea înregistrase un profit de 11 milioane de lei (2,7 milioane de euro), în 2008 a ajuns să încaseze dublu- 22 de milioane de lei (5,5 milioane de euro). Lupta strânsă dintre cei doi candidaţi la preşedinţie a creat confuzie şi la Satu Mare, unde acţionarii fabricii de mezeluri Unicarm au trebuit să bată două drumuri cu sacoşa de bani. Un drum la PDL, unde au donat 10.000 de lei (2.500 de euro) şi altul la sediul PSD pentru a vărsa alţi 30.000 de lei (7.500 de euro).

Băsescu: donaţii de 10 milioane €, Geoană: donaţii de 5,5 milioane €

Edilul sectorului 6 Cristian Poteraş (PDL) şi fraţii Negoiţă (PSD) se află printre cei mai generoşi finanţatori ai campaniilor lui Traian Băsescu şi Mircea Geoană pentru alegerile prezidenţiale.

Fruntaşii PSD, PDL şi PNL nu s-au înghesuit să contribuie financiar la campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, aşa cum rezultă din datele publicate în Monitorul Oficial. Nume precum Mircea Geoană, Victor Ponta, Viorel Hrebenciuc, Vasile Blaga, Adriean Videanu , Elena Udrea, Crin Antonescu sau Călin Popescu Tăriceanu nu apar în lista persoanelor fizice care au participat prin donaţii la campanie.

Năstase şi Mazăre, zgârciţi cu Geoană

PSD a avut un buget de 5,5 milioane de euro (22.342.670 de lei), cea mai mare parte fiind contribuţii ale membrilor de partid. Topul finanţatorilor este dominat la PSD de fraţii Robert şi Ionuţ Negoiţă, cei doi contribuind cu suma de 127.000 de euro (520.000 de lei). Recunoscut prin afacerile imobiliare, deputatul social-democrat Robert Negoiţă a depăşit plafonul de 10 salarii brute minime, „ajutându-l" pe candidatul Mircea Geoană cu 78.000 de euro (320.000 de lei), restul de 48.000 euro (200.000 de lei) fiind donaţi din partea fratelui, Ionuţ. Printre cei care au donat sume ceva mai mari se regăsesc şi fostul ministru al IMM-urilor Constantin Niţă cu 7.000 de euro (28.800 de lei), primarul de Buzău, Constantin Boşcodeală cu 6.500 de euro (26.673 de lei) şi senatorul Ion Vasile cu 15.500 de euro (63.500 de lei).

La polul opus se află fostul premier Adrian Năstase care a pus la bătaie doar 2000 de euro (8.120 de lei) pentru campania lui Geoană. Edilul Radu Mazăre a fost şi mai zgârcit, figurând cu o donaţie de doar 1.500 de euro (6.200 de lei).

„Greii" PDL lipsesc de pe lista lui Băsescu

Primarul sectorului 6, Cristian Poteraş, a fost cel mai darnic contributor la puşculiţa PDL, în care a băgat 48.000 de euro (200.000 de lei) în 2009. O contribuţie semnificativă la veniturile partidului de anul trecut a avut-o şi europarlamentarul Rareş Niculescu, care a donat 32.000 de euro (131.800 de lei). Din lista cu donaţiile, publicată în Monitorul Oficial, lipsesc însă nume „cu greutate" în PDL, cum ar fi Emil Boc, Adriean Videanu, Elena Udrea, sau Vasile Blaga.

Darnici cu partidul s-au dovedit şi deputatul William Brânză - 23.000 de euro (94.000 de lei), europarlamentarul Sebastian Bodu -18.000 de euro (74.780 de lei), prim-vicepreşedintele PDL Theodor Stolojan -12.000 de euro (49.625 de lei), dar şi fostul ministru al Tineretului şi Sportului, Sorina Plăcintă - 12.000 de euro (48.000 de lei).

Ministrul Radu Berceanu figurează în lista donatorilor cu suma de 4.300 de euro (17.600 de lei). Potrivit Monitorului Oficial, PDL a încasat în 2009, din cotizaţii, peste 3 milioane de euro (13.266.235 de lei), în timp ce din donaţii a primit aproape 7 milioane de euro (27.655.223 de lei.)

Crin Halaicu, liberalul cel mai generos

Deşi nu mai este implicat activ în viaţa de partid, fostul primar al Capitalei Crin Halaicu compensează la capitolul finanţarea campaniei. Fostul edil este pe primul loc în topul persoanelor fizice care l-au susţinut financiar pe Crin Antonescu, cu o contribuţie de 56.000 de euro (230.000 de lei). El este urmat de actualul secretar general adjunct al liberalilor, Mihail Bălăşescu, care a donat aproape 50.000 de euro (200.000 de lei). În top mai apare şi preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, cu o sumă de 31.000 de euro (127.000 de lei).

Căncescu a fost ales vicepreşedinte al PNL, la congresul din martie a.c. Potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial, nici Relu Fenechiu, nici Dan Radu Ruşanu nu au contribuit financiar la campania lui Crin Antonescu, ca persoane fizice. Una dintre firmele vicepreşedintelui Ruşanu, S.C.Internaţional S.A. apare însă cu o donaţie de aproape 41.000 de euro (166.000 de lei).

Foştii miniştri din Cabinetul Tăriceanu- Eugen Nicolăescu, Teodor Atanasiu, Varujan Vosganian şi Cristian David au donat sume cuprinse între 2.500 şi 5.000 de euro. Controversatul Dan Ilie Morega a contribuit cu 2.700 de euro. În 2009, PNL a strâns, din donaţii şi cotizaţii, suma de 2.353.000 de euro (9.648.971 de lei).

Winkler şi Verestoy, campionii donaţiilor

Europarlamentarul Iuliu Winkler ocupă primul loc în lista celor care au contribuit la visteria UDMR în 2009, cu 11.000 euro (44.870 lei), fiind urmat de senatorul Verestoy Attila, cu 6.700 euro (27.222 de lei). Printre donatori se mai numără şi europarlamentarul Laszlo Tökes - 3.700 de euro (15.000 de lei), precum şi ministrul Mediului, Laszlo Borbely -2.700 de euro (11.277 de lei). În 2009, Uniunea a avut venituri de 155.000 de euro (2.845.722 de lei).

Prevederi legale

Conform legii 334 privind finanţarea partidelor politice, plafonul maxim pe care o persoană fizică îl poate dona pentru un partid este de 200 de salarii minime brute pe ţară - adică 120.000 de lei. Plafonul a fost stabilit în funcţie de valoarea salariului minim brut pe 2009, adică 600 de lei. Potrivit aceleiaşi legi, donaţiile primite de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute. Legea mai prevede că diferenţa ar trebui să fie confiscată şi să meargă la bugetul de stat.

top
Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite