Adevarul.ro

Duminică, alegătorii vor primi trei buletine: unul pentru preşedinte, unul pentru Parlamentul unicameral şi unul pentru reducerea numărului de parlamentari. Referendumul pentru Parlament unicameral va avea loc duminică. Judecătorii au respins cererea organizaţiilor neguvernamentale de suspendare a consultării populare.

Instanţa a hotărât ieri că organizarea referendumului privind Parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari rămân în picioare, chiar dacă două ONG-uri contestaseră legalitatea scrutinului.

O organizare care le-a dat bătăi de cap guvernanţilor şi care i-ar putea pune în dificultate şi pe românii aşteptaţi duminică la urne să voteze noul preşedinte, dar şi să îşi exprime părerea în legătură cu o posibilă reformare a Parlamentului. Trei buletine de vot, două tabele, două urne, dar o singură ştampilă şi un singur timbru autocolant pe cartea de identitate.

Consultarea populară iniţiată de preşedintele Traian Băsescu le cere românilor să răspundă cu „da" sau „nu" la două întrebări: „Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?" şi„Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300?". Fiecare întrebare va fi postată pe câte un buletin de vot, primul tipărit în culoarea negru, iar al doilea în albastru.

Semnături pe două liste

Dacă, iniţial, Guvernul a hotărât să se folosească un singur tabel, o singură listă şi o singură declaraţie pentru un cetăţean, indiferent că votează şi pentru referendum, şi pentru Preşedinţie, această decizie a fost modificată în urma unei sentinţe a Curţii de Apel.

„Cine se prezintă la vot nu mai semnează pe un singur tabel, va semna două tabele. Unul pentru alegerea preşedintelui - va primi buletinul de vot pentru alegerea preşedintelui. Unul pentru referendum - va primi cele două buletine pentru referendum.

Dacă votează în secţii speciale, în străinătate, sau votează în urna mobilă, va completa două declaraţii pe propria răspundere că nu a votat nicăieri", a explicat ministrul interimar al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga. După modificări, costul total al referendumului a urcat la aproximativ 2,5 milioane de euro, de aproximativ cinci ori mai mici decât cel al referendumului din 2007, pentru suspendarea preşedintelui.

O singură ştampilă pentru trei buletine

Modificarea numărului de liste nu a schimbat însă celelalte reguli stabilite deja. Votantul va primi o singură ştampilă pe care o va folosi pentru toate buletinele, iar la final va fi lipit un singur autocolant pe cartea lui de identitate.

Cei care aleg în prima fază să-şi exprime votul doar pentru alegerile prezidenţiale sau doar pentru referendum nu se mai pot răzgândi. Odată lipit timbrul autocolant, nu mai au dreptul să voteze încă o dată pe 22 noiembrie.

Şi în străinătate, procesul de votare pentru referendum se va organiza pe baza aceloraşi acte de identitate, în aceleaşi secţii de vot şi în acelaşi interval orar ca şi pentru alegerile prezidenţiale.

Opţiunile alegătorilor,în două urne

Secţiile de votare se vor deschide duminică la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00. Pe tot parcursul acestui interval, cetăţenii pot veni să-şi exprime votul în cadrul secţiilor de care aparţin sau în cadrul altor secţii speciale, fiind trecuţi pe liste suplimentare.

Votanţii pot alege să-şi exprime votul doar pentru alegerile prezidenţiale sau doar pentru referendum.

Votul este considerat valabil dacă ştampila „Votat" este aplicată de una sau mai multe ori în interiorul unui singur patrulater aparţinând unui candidat. BEC a stabilit că îndoirea greşită a buletinelor de vot, precum şi efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrag nulitatea acestora.

Funcţionarea forului legislativ

România are Parlament bicameral, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, care totalizează 471 de parlamentari: 137 de senatori şi 334 de deputaţi. Nicio lege nu stabileşte numărul acestora, care rezultă însă, pe bază de calcul, din norma de reprezentare, prevăzută de Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Conform acestei norme, 70 de mii de cetăţeni sunt reprezentaţi de un deputat, în timp ce unui senator îi revin 160 de mii de alegători. Din punct de vedere legislativ, Senatul şi Camera Deputaţilor au aceleaşi atribuţii. Spre deosebire de ţara noastră, în unele Parlamente bicamerale din Uniunea Europeană, cele două camere au atribuţii diferite.

Domenii diferite pentru cele două camere

În statele federale, una dintre camere se ocupă de problemele naţionale, iar alta de cele regionale. În alte ţări, o Cameră este aleasă direct de către popor, iar cealaltă indirect, de către reprezentanţii guvernărilor locale şi ai comunităţilor.

În România, Senatul şi Camera Deputaţilor diferă doar prin domeniile de aplicare a legilor pe care le dezbat şi pe care le adoptă. Astfel, Senatul este Cameră decizională (Camera care adoptă varianta finală a legii) pentru proiectele legilor organice referitoare la Executiv, Consiliul Suprem de Apărare al Ţării, instanţele de judecată, precum şi la ratificarea acordurilor şi a tratatelor internaţionale.

Pentru aceste proiecte, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată ( în care se adoptă prima variantă a legii). În cazul proiectelor de legi din domenii ca protecţia socială şi sistemul electoral, Camera Deputaţilor devine decizională, iar Senatul va fi prima Cameră sesizată.

În urmă cu o lună şi jumătate, preşedintele Traian Băsescu a decis organizarea unui referendum cu privire la transformarea Parlamentului într-unul unicameral. Iniţiativa sa a fost criticată de mai multe ONG-uri.

Comentariu
Ioan Stanomir profesor de drept

Consultarea populară, fără efecte juridice

Verdictul Curţii de Apel este o decizie a Justiţiei şi eu cred că trebuie să acceptăm faptul că se va organiza referendum, chiar dacă acest vot nu va avea niciun efect juridic. 

Dacă se va înregistra prezenţa necesară şi dacă referendumul va fi validat, votul populaţiei va avea un efect politic prin care ar putea semnala că vrea reformarea Parlamentului. Din punctual meu de vedere, referendumul este legat de preşedintele Traian Băsescu şi are tot un scop politic. Totuşi, este puţin probabil ca viitorul preşedinte să mai ţină cont de voinţa populară, dacă Traian Băsescu nu va mai rămâne la Cotroceni, iar electoratul a demonstrat că are o memorie scurtă.

În cazul în care preşedintele va încerca să pună în aplicare voinţa electoratului - dacă va fi una pentru reformarea Parlamentului - procesul nu este deloc simplu. Este nevoie de o lege de revizuire a Constituţiei care ar putea fi iniţiată de Parlament. Această iniţiativă se va solda printr-un nou vot popular cu privire la legea propusă.

Comentariu

Cristian Ghinea Director Centrul Român de Politici Europene

Diferenţierea atribuţiilor Camerelor, necesară

Decizia Curţii de Apel Bucureşti este oarecum normală. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care au susţinut suspendarea referendumului au solicitat, de fapt, Justiţiei o decizie eminamente politică. Ori, fie că eşti de acord cu decizia preşedintelui, fie că nu, trebuie să-i respecţi prerogativele. Este decizia şefului statului de a organiza referendum, chiar dacă Parlamentul a avizat negativ hotărârea sa. În opinia mea, nu este normal să pui Justiţia să se pronunţe într-o cauză politică. Este un precedent periculos.

În ciuda neajunsurilor sistemului de organizare, modificarea structurii Parlamamentului nu ar trebui să fie o prioritate, în condiţiile actuale. În România, cele două Camere ale Parlamentului sunt alese pe aceeaşi bază şi fac aproximativ acelaşi lucru. Ideală ar fi regândirea acestui sistem, pentru o diferenţiere clară a atribuţiilor celor două Camere, dar nu acum.

Info

unicameral în 14 ţări UE

Sistemul unicameral a fost adoptat de către 14 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene: Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Suedia, Portugalia şi Ungaria. Parlamentul bicameral a fost preferat de celelalte 12 state: Austria, Belgia, Cehia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Slovenia şi Spania.

de la 59 la 1.370 de aleşi

Numărul de parlamentari variază în statele membre UE de la 59 în Cipru (sistem unicameral) la 1.370 în Marea Britanie (sistem bicameral). În Germania, ţara din UE cu cea mai numeroasă populaţie (82,3 milioane de locuitori), unui parlamentar (din cei 680) îi revin 121.029 de locuitori. În ţara noastră, un parlamentar are în grijă 46.709 alegători.

PNL vrea 316 parlamentari

Liberalii au depus la Parlament un proiect de modificare a Legii electorale, care prevede reducerea numărului de parlamentari la 316. Reprezentanţii PNL susţin ideea unui Parlament bicameral, cu 217 deputaţi şi 99 de senatori.