Ce premier va alege preşedintele-jucător?

Victor Ponta, Mircea Geoană, Ioan Rus, George Maior şi Călin Popescu Tăriceanu sunt numele vehiculate pentru preluarea Guvernului după alegerile din 9 decembrie.

Desemnarea viitorului premier este, poate, ultima mare carte politică pe care o poate juca Traian Băsescu, al cărui mandat de preşedinte expiră în 2014. USL are peste 50% în sondaje, ceea ce îngustează marja de manevră a preşedintelui, obligându-l, teoretic, să nominalizeze un candidat la postul de premier din rândul acestei alianţe.

Dacă un partid obţine peste 50% din mandatele parlamentare, preşedintele se consultă doar cu această formaţiune, potrivit Constituţiei. În plus, candidatul desemnat de preşedinte trebuie să obţină votul Parlamentului, iar pentru un politician din afara USL ar fi complicat să strângă o majoritate.

O primă variantă luată în calcul în mediile politice este ca USL să confirme scorul din sondaje (alianţa are 57% în cel mai recent sondaj - IMAS), iar preşedintele să înainteze Parlamentului numele propus de această alianţă. Nominalizarea lui Victor Ponta ar fi varianta prin care ar fi evitată orice criză politică.

Posibilitatea acestui scenariu este alimentată şi de faptul că, recent, Băsescu şi Ponta au avut o rundă de negocieri în care au găsit un limbaj comun pe probleme economice şi de politică externă.

VARIANTELE DIN INTERIORUL USL

O altă variantă ar fi ca USL să ia peste 50% din mandate, dar Traian Băsescu să nu îl propună pe Victor Ponta. Apropiaţii preşedintelui, în special consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, au insistat, în ultima perioadă, pe ideea că şeful statului nu are nicio obligaţie de a accepta numele propus de USL.

„Una e consultarea, a doua e desemnarea. Desemnarea e atributul preşedintelui. Trebuie să ţină cont de rezultatul alegerilor, dar desemnarea o face preşedintele. Consultările alea nu sunt imperative. Nu vine o majoritate, spune că «Ţi-l dăm pe senatorul Voicu, altfel te suspendăm»", a afirmat Lăzăroiu. Printre numele vehiculate, din rândurile USL, sunt cele ale lui Mircea Geoană, Ioan Rus şi Călin Popescu Tăriceanu.

Liderii USL văd lucrurile în mod diferit. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a anunţat că, dacă USL câştigă alegerile, iar Băsescu nu îl nominalizează pe Ponta premier, şeful statului va fi suspendat. O afirmaţie similară a făcut şi premierul Ponta, care, însă, a adăugat că nu crede că preşedintele va risca „o nouă criză politică".

„Voi desemna un premier care să servească interesul naţional", a replicat preşedintele. El a adăugat că afirmaţiile politicienilor despre suspendarea sa nu îl impresionează şi că nu îi este frică de aceştia.

CALCULELE PDL

Chiar dacă USL domină în sondajele de opinie, nu este exclusă varianta ca alianţa să ajungă sub 50% până în momentul alegerilor. În acest caz, marja de manevră a preşedintelui Traian Băsescu ar creşte. Ar fi posibilă formarea unei majorităţi PDL-PPDD-UDMR. De altfel, liderul PDL, Vasile Blaga, nu exclude, nici măcar în declaraţiile publice, varianta unei alianţe cu PPDD.

În plus, democrat-liberalii au evitat să îl atace pe Dan Diaconescu în timpul scandalului Oltchim.

Negocierile pentru desemnarea noului premier vor începe după alegerile din   decembrie

Ce prevede Constituţia

Potrivit Constituţiei, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Acest aliniat a generat cele mai multe discuţii în legătură cu posibilitatea ca o alianţă politică să aibă acelaşi tratament cu un partid politic. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

LISTA POSIBILILOR PREMIERI

VICTOR PONTA
40 de ani (PSD)
Victor Ponta este nominalizarea oficială a USL pentru postul de premier. Cum USL va obţine, în orice variantă, cel mai mare număr de parlamentari, Ponta ar obţine, fără probleme, votul Legislativului. Totuşi, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a sugerat că Ponta ar avea probleme cu nominalizarea chiar în interiorul PSD. Lăzăroiu a afirmat că Ponta este „stresat" de perspectiva de a pierde nominalizarea pentru postul de premier. Pe de altă parte, în ultima perioadă, relaţia dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta pare să se fi îmbunătăţit. Cei doi au avut, săptămâna trecută, o rundă de negocieri, şi au reuşit, pentru prima dată în ultimele şase luni, să ajungă la un acord. În plus, dacă nu îl nominalizează pe Ponta, Traian Băsescu riscă să fie suspendat de către USL. Directorul adjunct al Institutului de Politici Publice (IPP), Adrian Moraru, este convins că Traian Băsescu va nominaliza candidatul propus de USL, pentru a-şi asigura liniştea în perioada următoare. Traian Băsescu poate face declaraţii la adresa USL, dar nu va face nicio acţiune care să îi dăuneze.

MIRCEA GEOANĂ
54 de ani (PSD)
Numele fostului preşedinte al PSD Mircea Geoană a fost aruncat pe piaţă de consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu. Geoană ar putea obţine votul Legislativului dacă ar „rupe" o aripă din PSD. Chiar dacă Geoană a fost debarcat din fruntea partidului de doi ani de zile, el are încă susţinători, un exemplu fiind preşedintele executiv al PSD Bucureşti, Marian Vanghelie. În plus, Geoană are avantajul unor relaţii bune în străinătate, el fiind, timp de câţiva ani, între 1996 şi 2000, ambasadorul României în Statele Unite ale Americii. De asemenea, Geoană a fost şi ministru de Externe între 2001 şi 2004. Geoană, însă, susţine că va accepta postul de premier doar dacă va fi propus de USL. „Dacă o propun cei din USL, e o altă conversaţie", spune Mircea Geoană, care precizează că „nu sunt de capul meu". Senatorul crede că Sebastian Lăzăroiu lansează ipoteze doar pentru a crea unele fricţiuni în interiorul alianţei social-liberale. „Regula jocului democratic este că cel care câștigă dă primul ministru. Nu e problema domnului Lăzăroiu cine va fi premier, ci a poporului român", a comentat Geoană.

IOAN RUS
57 de ani (PSD)
Numele fostului ministru de Interne Ioan Rus a fost vehiculat pentru Palatul Victoria după ce şi-a dat demisia din Guvernul Ponta, exprimându-şi dezacordul faţă de refacerea listelor electorale de la referendum. În plus, Ioan Rus este cunoscut pentru faptul că are relaţii bune cu preşedintele PDL, Vasile Blaga. Mai mult, la stabilirea listei miniştrilor Guvernului Ponta ar fi circulat informaţii neoficiale potrivit cărora nominalizarea lui Ioan Rus la Interne ar fi fost efectul unei negocieri între Traian Băsescu şi Victor Ponta. Unii lideri PSD, precum Radu Mazăre, s-au opus numirii sale la Interne. Ioan Rus, membru al aşa-numitului „grup de la Cluj", ar putea atrage în sprijinul său voturile unei părţi din PSD, dar şi ale UNPR. Aceste voturi s-ar adăuga celor ale ARD, care ar sprijini orice premier propus de Băsescu şi care nu l-au atacat public pe Ioan Rus. Fostul ministru de Interne susţine, însă, că nu se pune problema nominalizării sale. „Să mă propună pe mine premier?! Uitaţi, măi, de poveştile astea! În ultimii cinci ani, eu am vorbit abia acum cu Băsescu de trei ori şi deodată m-am trezit omul lui", a comentat Rus.

GEORGE MAIOR
45 de ani (director SRI)
Una dintre posibilele mişcări-surpriză ar fi nominalizarea ca premier a directorului SRI, George Maior. Şi aceasta ar fi o mişcare prin care Traian Băsescu ar putea să atragă o parte din PSD în Guvern, dar să lase impresia, în exterior, că a respectat rezultatul alegerilor. George Maior are relaţii bune cu o parte a liderilor PSD, iar aceştia nu îl pot acuza că ar fi făcut jocul lui Traian Băsescu. De altfel, Maior a acceptat numirea ca şef al SRI având acceptul PSD. În plus, George Maior are avantajul unor relaţii bune în străinătate, fiind bine văzut la Washington, şi apreciat la nivelul Comisiei Trilaterale. În acest scenariu, Maior ar putea conduce un Guvern „în interes naţional", sintagmă care să mascheze o alianţă dintre o parte din PSD, UNPR şi PDL. În Guvern ar urma să intre şi unii dintre actualii consilieri prezidenţiali. George Maior susţine că nu se gândeşte la ocuparea postului de premier. „Nu mă gândesc într-o asemenea perspectivă. La un moment dat se va termina şi această misiune, după care opţiunile sunt deschise: de la zona academică, la cea politică", a explicat Maior.

CĂLIN POPESCU TĂRICEANU
60 de ani (PNL)
Călin Popescu Tăriceanu a mai fost premier în mandatul lui Traian Băsescu, între 2004 şi 2008. În acea perioadă, relaţiile dintre cei doi nu au fost dintre cele mai bune, Traian Băsescu atacând, de mai multe ori, Guvernul Tăriceanu. Disputa a culminat în aprilie 2007, când Tăriceanu i-a exclus pe miniştrii PD din Guvern. În timp, însă, relaţiile dintre cei doi s-au nuanţat. În 2009, Călin Popescu Tăriceanu a propus, după ce Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale, ca liderii PNL să ia în calcul varianta unei alianţe la guvernare cu PDL. Tăriceanu ar putea fi susţinut de nemulţumiţii din PNL, în special de Ludovic Orban sau Andrei Chiliman. Totuşi, trebuie menţionat că Tăriceanu nu va încerca o soluţie din afara PNL. Este, cu alte cuvinte, puţin probabil ca Tăriceanu să devină şeful unei aripi care să se rupă de PNL pentru a se alia cu PDL. Tăriceanu ar putea deveni premier doar în varianta unei soluţii din interiorul PNL. Cu alte cuvinte, dacă nemulţumiţii din partid vor forma o masă critică pentru a-l debarca pe Crin Antonescu şi a-l înlocui cu Călin Popescu Tăriceanu.