Capitolul "Afaceri Interne" incetineste negocierile cu U.E.

In cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeana, Romania a incheiat 19 capitole, dar au mai ramas descoperite 12, care de care mai sensibil. Avem probleme cu agricultura, cu mediul inconjurator,

In cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeana, Romania a incheiat 19 capitole, dar au mai ramas descoperite 12, care de care mai sensibil. Avem probleme cu agricultura, cu mediul inconjurator, cu politica in domeniul concurentei, cu energia, cu libera circulatie a persoanelor si a serviciilor s.a.m.d. Si avem probleme, in continuare, de ani de zile, cu "Justitia si Afacerile Interne" (JAI), cum este denumit Capitolul 24 din negocierile purtate de Romania cu Uniunea Europeana, capitol care nu are prea mari sanse de a fi incheiat de actuala guvernare. Integratorul/responsabilul de capitol este Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), pentru ca - asa cum rezulta si din documentul de pozitie insusit de guvern - cele mai mari probleme se afla in aceasta zona.
Bulgaria ajunge un model
Oficialii si expertii de la Bruxelles sunt nemultumiti pentru ca multe dintre angajamentele asumate de MAI - in special cele in materie de azil, migratie, vize, control al frontierelor, droguri, Planul Schengen - au fost amanate, intarziate sau, si mai simplu, neindeplinite. Situatia este mai mult decat neagra, iar sefii de la MAI par a fi total depasiti de capacitatea de a gestiona problemele, fapt ce i-a determinat pe expertii UE sa le recomande... "modelul bulgar" in realizarea Planului de actiune Schengen. De asemenea, sistemul de procesare on-line a cererilor de viza ramane in suspans din cauza nedeschiderii unor consulate, precum si a faptului ca acelea existente nu dispun de mijloace tehnice performante pentru detectarea documentelor de calatorie false sau falsificate. Iar seria de critici continua, Bruxelles-ul solicitand imperativ si realizarea altor masuri precum: necesitatea stabilirii si implementarii unui sistem de supraveghere fluvial si maritim, pentru realizarea Planului de actiune Schengen; crearea echipelor mixte de control vama-politie de frontiera in punctele de frontiera; realizarea manualului documentelor pe care se poate aplica viza; definitivarea Tabelului National al Atribuirii Benzilor de Frecventa; constituirea si utilarea unui laborator de genetica moleculara in cadrul Institutului de Criminalistica al IGP; constituirea unei baze de date cu persoanele cunoscute ca avand antecedente in comiterea actelor huliganice cu prilejul desfasurarii competitiilor sportive; introducerea unui nou tip de colant informatizat de viza, compatibil din punctul de vedere al elementelor de securizare si al formatului cu cel de tip Schengen etc.
Noile Coduri penale salveaza obrazul Justitiei
De ani de zile, problemele grave ale sistemului judiciar romanesc au fost in centrul atentiei presei, organismelor europene, ONG-urilor si clasei politice. De aceea ne miram ca, in ceea ce priveste partea de justitie din Capitolul 24, lucrurile stau mult mai bine, dovada fiind, intre altele, aprecierea ministrului italian de Justitie (facuta la putin timp dupa preluarea presedintiei Consiliului UE de catre Italia), care a afirmat, referindu-se la evolutia negocierilor cu Romania, ca nu sunt puncte sensibile in privinta partii de justitie. Probabil, aflat mai acut sub tirul vehement al criticilor, ministrul Justitiei - care, in trei ani, a avut curajul de a schimba patru secretari de stat si a carui demisie este dorita de exponentii unor grupuri de interese deranjate de opacitatea sa la musamalizarea unor dosare - s-a mobilizat mai rapid si, se pare, mai eficient. Practic, prima parte a reformei in Justitie s-a incheiat cu predarea proiectului noului Cod penal la Parlament si cu preluarea integrala a acquisului comunitar in legislatia nationala. La capitolul "puncte marcate", Ministerul Justitiei a raportat o serie de progrese: abrogarea articolului 200 din Codul penal prin care a fost dezincriminata infractiunea de relatii sexuale intre persoanele de acelasi sex; dezincriminarea infractiunii de insulta si eliminarea pedepsei cu inchisoarea pentru calomnie - prevazute in proiectul noului Cod penal, transmis Parlamentului; modificarile substantiale aduse Codului de procedura penala (procurorul poate dispune arestarea preventiva doar pentru trei zile, iar, dupa acest termen, competenta revine instantei de judecata); incriminarea - prin adoptarea unor legi specifice - traficului de persoane, a spalarii de bani, precum si a constituirii sau sprijinirii grupurilor infractionale organizate; crearea Parchetului National Anticoruptie; adoptarea pachetului de legi anticoruptie; realizarea proiectului noului Cod de procedura civila, prezentat in prima lectura Guvernului etc. In repetate randuri, organismele europene si diverse organizatii neguvernamentale au criticat statutul magistratilor din Romania, insistandu-se in special asupra rolului scazut al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si asupra salariilor scazute ale judecatorilor. La sfarsitul anului 2002, indemnizatiile acestora au fost sensibil marite, astfel incat indemnizatia unui judecator de curte de apel a crescut cu 36-70 la suta (in functie de sporurile ce se acorda pentru judecarea cauzelor de coruptie, titlul de doctor in drept, vechimea efectiva in magistratura). In ceea ce priveste Consiliul Superior al Magistraturii, a fost adoptat unul dintre cele mai moderne sisteme din Europa pentru alegerea membrilor CSM, direct in adunarile generale ale magistratilor. De asemenea, in noua Constitutie si in viitoarea Lege de organizare judiciara, atributiile CSM sunt sporite considerabil in dauna ministrului Justitiei. Ramane de vazut insa daca toate aceste legi moderne, europene, vor fi aplicate corespunzator sau daca vor fi suntate, asa cum este regula in Romania. Toate aceste aspecte - atat cele negative, cat si cele pozitive - vor fi, fara indoiala, prezentate si in raportul de tara ce va fi publicat la inceputul lunii viitoare, fiind inca o dovada a faptului ca semnarea Capitolului 24 ramane, pentru Romania, in cel mai bun caz, un deziderat pe termen mediu.