Capitala, eternul santier

Bucuresti, capitala Romaniei: o comunitate de aproape doua milioane de locuitori (10 la suta din populatia Romaniei), care ocupa 226,6 kilometri patrati si ale carei activitati influenteaza economic

Bucuresti, capitala Romaniei: o comunitate de aproape doua milioane de locuitori (10 la suta din populatia Romaniei), care ocupa 226,6 kilometri patrati si ale carei activitati influenteaza economic si social inca 29 de comune situate de jur imprejur, pe 1.300 de kmp. Oras de campie, cu altitudinea maxima de 89 de metri fata de nivelul marii, inregistrata la Piata Presei Libere, Bucurestiul este strabatut de doua rauri - Dambovita (central, a carei albie a fost betonata inainte de 1990, ceea ce a dus la cresterea nivelului apei freatice in zona) si Colentina, in zona in plina dezvoltare din nord. Clima orasului resimte influentele continentale caracteristice zonelor estice si ale celor vestice: verile fierbinti, cu o medie de 46 de zile toride, si iernile adeseori aspre (cu perioade medii de inghet de 100 de zile) aduc temperaturi maxime intre 41,1 grade C (inregistrata in august 1945) si -30,5 grade C (inregistrata in ianuarie 1888).
5.340 de strazi in continua reabilitare
Diferentele mari de temperatura, dar si mafia constructorilor brodata pe coruptia administratiei locale fac ca pe reteaua de 5.340 de strazi, dezvoltata haotic de-a lungul timpului, sa existe un permanent santier de reabilitare. Lucrarile se opresc doar la prima zapada si sunt reluate, pe bani grei, imediat dupa topirea acesteia, spre disperarea soferilor. In timpul caldurilor aproape tropicale, Colentina (cu lacurile Mogosoaia, Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Fundeni, Pantelimon II si Cernica) reprezinta principala oaza de recreare si de verdeata a bucurestenilor, alaturi de lacurile interioare (Titan, Tineretului, Cismigiu, Libertatii si National). Din cauza extinderii urbane necontrolate, in prezent, mai exista doar paduri restranse (Baneasa, Tunari, Andronache, Cernica) si, la cateva zeci de kilometri in nordul orasului, padurea Snagov (cea mai intinsa). Imaginile cochete ale orasului aerisit si inverzit dinaintea celui de-al doilea razboi mondial au fost inlocuite in 50 de ani de comunism de cele ale cartierelor-dormitor muncitoresti, de o uniformitate obositoare, dar si de constructii megalomanice, precum Palatul Parlamentului. Dupa 1990, numarul cetatenilor straini stabiliti aici a crescut foarte mult: in numai zece ani, numarul chinezilor, adunati in zona de est a orasului (mai ales in cartierul Colentina), a ajuns la 0,1 la suta din populatie, apropiindu-se vertiginos de numarul celor aproape 2.500 de evrei sau turci. Desi pare incredibil, numarul celor care s-au declarat tigani sau rromi nu este mai mare de 27.400.
Infrastructura, veche de peste 100 de ani
Dar problemele grave ale orasului provin mai ales din infrastructura urbana veche de peste 100 de ani si din administrarea defectuoasa a orasului. In Bucuresti, retelele edilitare au o lungime de 42.330,659 km, din care 35.123 km sunt retele subterane, cele mai multe trecand pe sub strazi. Din lungimea totala, aproape jumatate este detinuta de Electrica (18.565 km), urmata de Romtelecom (13.800 km). Apa Nova administreaza 5.296 km de retele (ea fiind si campioana avariilor si interventiilor), iar RADET, 1.357 km de retea dubla de termoficare. La randul ei, Distrigaz Sud raspunde de 2.947 km de conducte, majoritatea ingropate. Zona centrului istoric, unde ultimele masuri de protectie (insuficiente) au fost luate in urma cu opt ani, a ramas la mana catorva asa-zisi investitori, care s-au grabit sa spoiasca imobilele istorice, pentru a le exploata ca spatii comerciale. Or, aici este nevoie de un plan bine pus la punct pentru reabilitarea si modernizarea infrastructurii, si abia apoi reabilitarea cladirilor, ceea ce necesita sute de milioane de euro. O alta mare problema ramane situatia sutelor de blocuri din centrul orasului construite inainte de 1940 si care continua sa ameninte viata locuitorilor, prin riscul seismic ridicat. De bine, de rau, cele 73 de biserici, temple sau geamii cu statut de monument nu prezinta un pericol pentru credinciosi. Numarul sobolanilor a crescut ingrijorator in cele cateva zeci de piete ale orasului, ca si numarul tantarilor, dupa ce municipalitatea a renuntat sa mai aplice programul de deratizare si dezinsectie. Dupa ce cainii au fost fugariti si ucisi cu sume exorbitante, populatia canina a reusit sa se refaca.
Pietele agroalimentare, surse de evaziune fiscala
Pietele, sursa importanta de evaziune fiscala, desfasoara in continuare un comert de tip medieval, cu toate reglementarile emise de autoritatile centrale si locale. Acesta este si motivul pentru care comerciantii de aici sunt "calcati", ca si tarabagiii sau chioscarii, la fiecare patru ani, in preajma alegerilor, ei fiind printre putinii care pot sustine campaniile electorale din bani negri. Regiile si firmele care asigura serviciile publice pe banii populatiei sunt, de asemenea, protejate de autoritatile locale, canalele prin care oameni ai partidelor politice trimit bani spre propriile buzunare fiind mai greu de depistat aici.
Caile si mijloacele publice de transport - insuficiente
Capitala are un deficit de aproape 20 la suta in ceea ce priveste mijloacele publice de transport, iar modernizarea si crearea de cai proprii de rulare pentru tramvaie se face pe credite de la organisme internationale, pe care tot bucurestenii le vor returna. In timp ce vizitele la Gradina Zoologica devin tot mai deprimante din cauza modului in care sunt tinute aici animalele, parcurile si spatiile verzi continua sa inghita sume enorme de bani, mult mai mari decat valoarea lucrarilor care incep sa se vada. Bucurestiul se sufoca, an de an, in urma agresiunii fata de spatiul verde si a dezvoltarii urbane haotice, creata mai ales dupa ce legea a trecut autorizarea constructiilor la cele sase primarii de sector. Iluminatul public este, de asemenea, o drena pentru bugetul Capitalei, buget care ajunge anual la aproape 500 de milioane de dolari.
Protectia cetatenilor - greu de asigurat
Procesele pierdute sau contractele neurmarite in instantele de judecata sunt o alta cauza a bugetului redus al Bucurestiului, ceea ce face ca toate problemele Capitalei sa treneze, ajungand sa fie rezolvate doar cand devin acute, prin sistemul heirupist, care permite cheltuirea rapida si fara control a banilor bucurestenilor. Dincolo de problemele de administratie, raman cele legate de siguranta cetateanului, de infractiunile care se intampla pe strada. Putini bucuresteni stiu, de exemplu, ca, desi se plange de un deficit de 600 de politisti de strada (patrulare), conducerea Politiei Capitalei refuza cu indaratnicie sa permita propunerea municipalitatii ca patrularea sa fie facuta si de gardienii publici.