Campaniile de presă rămân “vulnerabilităţi” la adresa securităţii

Referirea la campaniile de presă ca element de vulnerabilitate la adresa securităţii a fost păstrată în textul  Strategiei Naţionale de Apărare, avizat , astăzi, de comisiile de politică externă ale celor două Camere ale Parlamentului.

Potrivit celor doi preşedinţi de comisii, Attila Korodi (UDMR)  şi Titus Corlăţean (PSD),  amendamentul formulat de Opoziţie în vederea eliminării din strategie a referirii la campaniile de presă ca element de vulnerabilitate nu a întrunit numărul necesar de voturi. Titus Corlăţean a afirmat că  a invocat, în sprijinul amendamentului de eliminare a campaniilor de presă, practica europeană, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi standardele europene legate de libertatea presei.

Amendamentul de eliminare  a fost votat de patru din membrii celor două comisii de politică externă, în timp ce doisprezece au fost împotrivă. Cei patru care au votat pentru amendament Attila Korodi (UDMR), Titus Corlăţean şi Cătălin Mardare (PSD), Daniel Budurescu (PNL). Deputatul PDL Daniel Oajdea s-a abţinut, ceilalţi 12 membri PDL prezenţi fiind împotriva amendamentului.

Strategia de apărare urmează să fie discutată de comisiile reunite de apărare care vor da raportul pe fond, iar decizia finală va aparaţine plenului Parlamentului.

Reglementări controversate

Campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului şi presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilităţi în Strategia de Apărare discutate acum două luni de  Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Referirile la presă din documentul CSAT au  provocat controverse.

Clubul Român de Presă a solicitat  CSAT să precizeze cum defineşte campania de presă la comandă şi presiunea politică exercitată de unele trusturi de presă si avertizează că, în lipsa acestor precizări, membrii CSAT legitimează “un precedent periculos”, care expune deliberat mass-media.