CSM acuză, dar iartă. Ţuluş rămâne în funcţie

Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ la cererea de revocare din funcţie a procurorului-şef al Secţiei a II-a din DNA. Ministrul justiţiei va trimite solicitarea preşedintelui

Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ la cererea de revocare din funcţie a procurorului-şef al Secţiei a II-a din DNA. Ministrul justiţiei va trimite solicitarea preşedintelui Băsescu.

Secţia pentru Procurori a CSM a dat ieri aviz negativ cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef din cadrul DNA, Doru Ţuluş. Avizul CSM este doar unul consultativ. Ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu va trimite cererea de revocare la preşedintele Traian Băsescu, cel care, conform legii, este abilitat să numească sau să revoce din funcţii, prin decret, procurorii-şefi.

Decizia CSM nu este numai surprinzătoare, ci chiar de neînţeles în condiţiile în care acelaşi Consiliu şi-a însuşit, în urmă cu o săptămână, raportul privind activitatea DNA în care erau subliniate o serie de ilegalităţi şi abuzuri comise de subalternii lui Ţuluş.

Ministrul justiţiei a catalogat decizia CSM ca fiind "de neînţeles", subliniind că membrii Secţiei pentru Procurori nu au votat pe conţinutul cererii de revocare şi pe cel al raportului privind activitatea DNA. Chiuariu a precizat că nu consideră votul CSM un eşec personal, ci "un eşec în încercarea de a construi o justiţie independentă şi credibilă în România".

"Or, modul cum se desfăşoară activitatea la Secţia a II-a nu arată niciun fel a justiţie", a mai spus Tudor Chiuariu. Ministrul consideră că "DNA este un instrument de compromis oameni politici".

Decizii contradictorii

Inspectorii CSM au sesizat, printre altele, că la nivelul Secţiei a II, procurorul-şef a decis redistribuirea a şapte dosare, deşi nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea privind organizarea judiciară. Din discuţiile purtate cu procurorul-şef secţie, pe marginea aspectelor constatate cu privire la nerespectarea principiului continuităţii procurorului în faza de urmărire penală, acesta a afirmat că avea dreptul de a ceda altor procurori dosarele pe care iniţial şi le repartizase, declarând textual: "Pur şi simplu le-am cedat".

Inspectorii susţin că o astfel de abordare a dispoziţiilor legii "este periculoasă şi în vădit dezacord cu scopul urmărit de legiuitor". Dosare construite în baza unor sesizări anonime. 118 cauze mai vechi de un an de la sesizare şi 41 de dosare mai vechi de şase luni în care urmărirea penală a fost declanşată. Acestea sunt doar câteva din aspectele semnalate de CSM cu privire la activitatea Secţiei a II-a din DNA. Cu toate aceste remarci scandaloase, CSM nu a cerut nici măcar sancţionarea unui procuror, ba, mai mult, "l-a albit" total şi pe Doru Ţuluş.

Ţuluş: Dosarul lui Stolojan este în lucru

Doru Ţuluş a găsit "armele" necesare în apărarea sa, arătând că dosarele au rămas nelucrate mult timp din cauza lărgirii competenţei procurorilor anticorupţie, fapt ce a determinat ca toate cauzele de înşelăciune, evaziune fiscală cu prejudiciu mai mare de un milion de euro să fie remise DNA. Ţuluş a spus că astfel "situaţia a devenit de necontrolat".

"Există o diferenţă de mentalitate între noi şi ei şi, în mod fatal, am intrat în coliziune. Aşa a fost. Experienţa trebuie valorificată, că, dacă ai experienţă numai pe dosare de furt toată viaţa, nu vii să mă vezi pe mine la piaţa de capital", a declarat Ţuluş în legătură cu inspectorii CSM care au efectuat controlul la DNA. Ţuluş a afirmat ieri că dosarul privindu-l pe Theodor Stolojan "este în lucru", în cauză nefiind începută urmărirea penală. Theodor Stolojan, liderul PLD, a fost reclamat că ar fi facilitat, în perioada în care a fost prim-ministru, prin HG 834/1991, includerea unor terenuri ce aparţineau comunităţii Popeşti-Leordeni, ca izlaz comunal, în patrimoniul SC Danubiana SA.

Cinci judecători pentru Cotroceni

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a propus ieri cinci judecători pentru Comisia specială de la Cotroceni. Aceştia trebuie numiţi prin decret prezidenţial. În cazul în care trec "testul" şefului statului, vor analiza cererile Parchetului pentru avizarea urmăririi penale a miniştrilor. CSM a înaintat preşedintelui României următoarele propuneri: Gheorghe Diaconu - Curtea de Apel Piteşti, Nicoleta Grigorescu - Curtea de Apel Bucureşti, Mihai Pop Cerneanu - Tribunalul Mehedinţi, Floarea Grosu - Curtea de Apel Târgu Mureş şi Liviu Herghelegiu - Curtea de Apel Galaţi.

Ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, a respins speculaţiile conform cărora s-ar fi dorit blocarea activităţii Comisiei speciale. În ceea ce priveşte cazul său, ministrul justiţiei consideră că s-a dorit îndepărtarea sa din funcţie, având în vedere că "dosarul s-a constituit într-o zi", mai exact imediat după ce a cerut excluderea din magistratură a procurorului-şef Doru Ţuluş.