CSAT nu a aprobat fondurile necesare prezenţei în Irak

parlamentului. "Suveranitatea României ar putea să cunoască nişte abateri în funcţie de temerile pe care le au unii lideri politici faţă de nişte axe care s-ar putea îndoi sau rupe", a

parlamentului. "Suveranitatea României ar putea să cunoască nişte abateri în funcţie de temerile pe care le au unii lideri politici faţă de nişte axe care s-ar putea îndoi sau rupe", a schiţat ministrul liberal un atac la adresa şefului statului. El a accentuat că angajamentele ţării noastre nu fac referire la prezenţa în teatre precum Irak, Afganistan, Kosovo sau în altă parte, ci au în vedere ajutorul dat aliaţilor noştri. "O participare în teatrele de operaţiuni nu poate fi impusă. ONU nu spune
du-te într-un astfel de teatru
, spune că acolo te poţi duce fără să fii sancţionat. Deci, când se dă o rezoluţie ONU că se poate participa în Liban, nu se spune că toate ţările trebuie să plece în Liban", a explicat ministrul apărării.

Retragerea din Irak, în a doua jumătate a lui 2007
Ministrul a reluat, în faţa tinerilor partidului, veniţi la şcoala de vară de la Mamaia, pledoaria pentru retragerea trupelor româneşti din Irak, arătând că propunerea nu a fost nici moft, nici o găselniţă electorală a formaţiunii din care face parte. Atanasiu a folosit argumente de ordin financiar, politic şi umanitar pentru a susţine necesitatea repatrierii militarilor din Orientul Mijlociu. În primul rând, a precizat el, România nu va primi, în 2007, de la bugetul de stat, decât 6,6 milioane de euro din necesarul de 10 milioane, condiţii în care se impun economii în anumite sectoare. "Ne-am dus în Irak, acolo era un dictator numit Saddam Hussein, care conducea un guvern care finanţa terorismul internaţional. Am dat jos dictatorul, am ajutat la organizarea alegerilor, s-a ales un parlament democratic, iar noul guvern nu se mai ocupă de finanţarea terorismului. În aceste condiţii, mă întreb de ce mai rămânem noi acolo", a fost al doilea argument al lui Atanasiu. În final, el a arătat că pericolul la adresa vieţii şi a siguranţei militarilor români va creşte considerabil după ce trupele italieneşti vor începe retragerea şi vor lăsa locul irakienilor, mult mai slab dotaţi şi mai prost pregătiţi. "Din cauza faptului că CSAT nu a agreat propunerea pe care am făcut-o de retragere la 1 ianuarie, probabil că retragerea se va face în a doua jumătate a anului 2007", a spus ministrul liberal, adăugând că România va trebui să îşi asume "unele riscuri".