CCR dă ora exactă în politica românească

Judecătorii Curţii Constituţionale, în faţa unor decizii cruciale

Curtea Constituţională decide astăzi cine va reprezenta România la Bruxelles şi dacă Legea votului uninominal corespunde Legii fundamentale.

Judecătorii Curţii Constituţionale vor analiza, astăzi, două subiecte cu impact major pentru politica externă şi internă a României.  Ei sunt chemaţi să decidă dacă România va fi reprezentată la  Consiliul European de preşedintele Traian Băsescu sau de premierul Victor Ponta.

De asemenea, Curtea va da sau nu „undă verde" Legii votului uninominal. Intrarea în vigoare a acestei legi poate influenţa serios numărul de mandate parlamentare ale fiecărui partid.

În primul caz, judecătorii au de discutat o contestaţie depusă de Administraţia Prezidenţială.  Preşedintele Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională cu privire la conflictul juridic de natură constituţională privind reprezentarea României la Consiliul European.

Sesizarea preşedintelui a fost programată astăzi pentru ca subiectul să fie tranşat  cu o zi înainte de reuniunea Consiliului European, care va avea loc pe 28-29 iunie la Bruxelles.

Contestaţia preşedintelui a fost depusă după ce Ministerul de Externe l-a scos pe şeful statului de pe lista delegaţiei României pentru reuniunea Consiliului European. Lista îl includea, însă,  pe prim-ministrul Victor Ponta ca şef al delegaţiei. Arbitrajul Curţii Constituţionale a fost solicitat după ce, timp de mai multe săptămâni, conflictul dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta pe această temă s-a acutizat.

Victor Ponta a solicitat, încă de la preluarea mandatului de premier, să participe la Consiliul European. Noua majoritate parlamentară a adoptat o declaraţie potrivit căreia România va fi reprezentată fie de preşedinte, fie de premier, în funcţie de temele discutate. Parlamentarii au mai votat ca la Consiliul European din 28-29 iunie să participe Victor Ponta, pe motiv că la această reuniune se dezbat teme economice.

Băsescu, absent de pe lista MAE

Valoarea juridică a declaraţiei adoptate în Parlament este, însă, contestată de preşedintele Traian Băsescu, care a atras atenţia că Legislativul trebuia să adopte o hotărâre.

Ministerul de Externe a transmis, miercurea trecută, la Bruxelles componenţa delegaţiei României pentru reuniunea Consiliului European. Lista îl includea pe prim-ministrul Victor Ponta ca şef al delegaţiei, pe ministrul Afacerilor Externe şi ministrul Afacerilor Europene, nu şi pe preşedintele Traian Băsescu.
În replică, şeful statului i-a trimis prim-ministrului Victor Ponta o scrisoare în care îi atrage atenţia că participarea la Consiliul European fără mandat din partea şefului statului „echivalează juridic cu o însuşire a unei atribuţii constituţionale a preşedintelui".

Ce prevede Constituţia

Şeful statului invocă prezenţa sa la Bruxelles prin articolul 80 din Constituţie, potrivit căruia preşedintele României reprezintă statul roman. Adversarii preşedintelui invocă articolul 102, potrivit căruia Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării.

Zi decisivă pentru uninominal

A doua contestaţie judecată de Curtea Constituţională se referă la Legea votului uninominal şi a fost depusă de PDL. Legea prevede că alegerile parlamentare se vor desfăşura într-un singur tur, şi sunt sunt declaraţi învingători cei care reuşesc să obţină cele mai multe voturi în colegiile în care candidează. Sistemul uninominal „pur" avantajează formaţiunile mari, cum este în prezent USL, care are în jur de 50%, potrivit rezultatului alegerilor locale. O dovedeşte situaţia din Marea Britanie, ţară care are un sistem identic cu cel votat de Parlament.

Astfel, la alegerile parlamentare din Marea Britanie din 2010, Partidul Conservator a obţinut 36% din voturi, dar a câştigat 47% din mandatele parlamentare. În schimb, noul sistem este total dezavantajos pentru partidele care au un scor între 10 şi 25%, cum sunt PDL şi Partidul Poporului. La aceleaşi alegeri din Marea Britanie, Partidul Liberal Democrat a obţinut 23% din voturi, dar a obţinut doar 8,7% din mandate.

USL a simplificat demiterea preşedintelui

Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, cu 187 de voturi „pentru", 56 „împotrivă" şi cinci  abţineri, proiectul care modifică Legea referendumului şi instituie demiterea preşedintelui, la referendum, prin votul majorităţii celor prezenţi la urne.

Proiectul schimbă condiţia de validare a referendumului de demitere a preşedintelui din întrunirea votului majorităţii alegătorilor înscrişi în listele electorale în votul majorităţii celor prezenţi la urne.Proiectul de lege a fost criticat de reprezentanţii PDL, care au anunţat că se vor adresa Curţii Constituţionale.

Liderul deputaţilor democrat-liberali, Mircea Toader, a acuzat USL că încearcă să impună un regim diferenţiat de demitere a aleşilor. El a invocat faptul că primarii şi preşedinţii de consilii judeţene pot fi demişi cu jumătate plus unu din cei înscrişi în listele electorale.

Pe de altă parte, viceliderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, a susţinut că „în momentul în care preşedintele României este ales cu jumătate plus unu din cei prezenţi la vot, la fel trebuie să şi plece".

„E o vorbă românească, că de ce ţi-e teamă nu scapi, probabil că dumneavoastră nu o să scăpaţi, o să scăpăm noi de Traian Băsescu", le-a spus Nicolăescu democrat-liberalilor prezenţi la dezbateri.

La rândul său, deputatul PSD Mircea Duşa a susţinut că legislaţia în vigoare prevedere că demiterea aleşilor locali precum primarii şi preşedinţii de consilii judeţene se realizează cu votul majorităţii celor prezenţi la vot. La şedinţa plenului Camerei Deputaţilor a fost prezent şi premierul Victor Ponta.