Bugetul în Parlament: ironii, acuzaţii şi promisiuni

Emil Boc

Plenul reunit al Parlamentului a început de astăzi dezbaterile pe marginea bugetului de stat pe 2012, prilej pentru reprezentanţii Puterii şi Opoziţiei să se măsoare-n figuri de stil, ironii şi acuzaţii.

Premierul Emil Boc s-a duelat verbal cu preşedintele PSD, Victor Ponta, fiecare trimiţându-l pe celălalt la muzeu, în timp ce independentul Mircea Geoană a ajuns la concluzia că, de fapt, nici Guvernul, nici Parlamentul, nici Puterea şi nici Opoziţia nu par a înţelege ce se întâmplă cu adevărat în Europa şi în România.

Într-o mare vervă artistică, Boc a dedicat USL un întreg capitol din discursul său în Parlament, comentând că reprezentanţii Opoziţiei vor ajunge la "muzeul de antichităţi" sau la "muzeul de politici iresponsabile", fiind susţinătorii politicii deficitelor mari. Cu PDL însă, România nu poate rata "şansa de a prinde trenul european al seriozităţii". Totodată, Boc i-a acuzat pe fostul premier Călin Popescu Tăriceanu şi pe fostul ministrul de Finanţe Varujan Vosganian de impertinenţă, aroganţă şi iresponsabilitate totală, apreciind că cei doi nu au înţeles nimic din greşelile făcute.

La rândul său, Ponta a acuzat Guvernul că a decis să construiască bugetul strict pentru campania electorală a PDL, UDMR şi a "domnilor şi doamnelor cu onoarea pătată", şi l-a imaginat pe Boc în chip de "statuie mică, dar în faţă" la "muzeul populiştilor şi demagogilor".

Ponta a mai spus că parlamentarii USL sunt dispuşi "să sprijine" bugetul pe 2012, dacă Puterea va accepta amendamentele Uniunii, prin care s-ar asigura o creştere a bugetului cu 0,7% din PIB.

În dezbateri a intervenit şi senatorul independent Mircea Geoană, care a declarat că Guvernul, Parlamentul, Puterea şi Opoziţia nu par a înţelege ce se întâmplă cu adevărat în Europa şi în România. Senatorul independent a adăugat că majoritatea deciziilor de guvernanţă economică au fost adoptate în urmă cu mai bine de şase luni, fără consultare politică şi fără informare a Parlamentulului, atunci când preşedintele Băsescu şi premierul au decis, la Consiliul European din martie, în numele României, aderarea la pactul Europlus.

"De ce, pentru numele lui Dumnezeu, după atâţia ani de zile, în plină criză europeană şi cu o mare întrebare cu privire la capacitatea economică a României - Guvern şi Parlament, Putere şi Opoziţie - de ce ajungem să facem aceeaşi comedie cu privire la dezbaterea bugetului de stat în câteva zile, gâfâit în Parlamentul României, cu un minut pe amendament, fără niciun fel de capacitate de a dialoga cu privire la soluţiile reale de relansare economică?", s-a întrebat, retoric, Geoană.

Acuzator a fost şi discursul fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, care a declarat că obligarea României la un deficit structural de 0,5% înseamnă condamnarea la subdezvoltare. Tăriceanu a precizat că deficitul structural de 0,5% este aplicabil ţărilor din zona Euro, mai ales, celor care au datorii publice foarte mari şi care nu pot justifica deficite foarte mari.

Dezbaterile pe marginea bugetului au venit după ce şefii de stat sau de guvern din UE au convenit joi şi vineri, la Bruxelles, o serie de măsuri care vizează consolidarea guvernanţei fiscale şi coordonarea politicilor economice pe termen lung, respectiv întărirea mecanismelor de urgenţă ale zonei euro şi finanţarea FMI cu 200 miliarde euro pentru a încerca să abordeze tensiunile imediate cauzate de criză.

Noua guvernanţă fiscală presupune următoarele măsuri şi principii:

- Bugetele trebuie să fie echilibrate sau pe excedent, prevedere care va fi considerată respectată dacă deficitul structural anual nu va depăşi 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal.

- Regulile vor fi introduse în sistemele legislative naţionale ale statelor membre, la nivel de Constituţie sau echivalent. Reglementările vor include un mecanism automat de corecţie care se va declanşa în cazul uei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corecţie, în baza principiilor indicate de Comisia Europeană. Curtea Europeană de Justiţie va avea jurisdicţia să verifice transpunerea acestor reglementări la nivel naţional.

Astfel, mecanismul automat de corecţie prevede intrarea automată în vigoare a unor măsuri de creştere a veniturilor la buget sau reducere a cheltuielilor publice dacă deficitul structural depăşeşte 0,5% din PIB. Scăderea indicatorului poate fi obţinută însă şi prin creşterea PIB.

- Statele membre aflate în procedura de deficit excesiv vor transmite Comisiei şi Consiliului UE spre aprobare un program de parteneriat economic care să detalieze reformele structurale necesare pentru a asigura o corecţie durabilă a deficitului excesiv. Implementarea programului şi a planurilor bugetare anuale coerspunzătoare va fi monitorizată de Comisie şi de Consiliu.

- Statele membre vor raporta în avans programele de emisiuni de obligaţiuni.