Blaga şi Antonescu profită de „foarfeca“ lui Hrebenciuc. Cei doi candidează în colegiile cu cele mai ciudate forme

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vasile Blaga şi Crin Antonescu vor candida în colegii trasate ciudat la negocierile din 2008. Harta a fost tăiată pentru a grupa primari de aceeaşi culoare politică.

Liderii politici şi-au căutat colegii în care formaţiunea lor să aibă forţă electorală pentru a-şi maximiza şansele de a intra în Parlament. Potrivit legii în vigoare, intră sigur în Parlament doar candidaţii care obţin peste 50% din voturi, restul riscând să rateze Legislativul chiar dacă ar obţine primul loc în colegiu.


image

Dorinţa de a candida în zone în care propriul partid să conducă majoritatea primăriilor i-a determinat pe unii politicieni să îşi aleagă colegii care sfidează geografia judeţului pe care vor să îl reprezinte în Parlament. În acest fel, au profitat de modul în care PNL şi PSD au împărţit colegiile electorale în 2008.

Astfel, preşedintele PNL, Crin Antonescu, candidează într-un colegiu din Teleorman în care 19 din cei 26 de primari de localităţi provin din USL. Colegiul a fost gândit încă din 2008 astfel încât să avantajeze PNL. Pentru realizarea acestui obiectiv a fost desenat un colegiu care „taie" judeţul de la nord la sud.

În prezent, Crin Antonescu este senator într-un colegiu din sectorul 1 al Capitalei. După ce a intrat în conflict cu primarul sectorului, Andrei Chiliman, Crin Antonescu a luat în calcul o candidatură fie în sectorul 6, fie în sectorul 3. În niciuna dintre aceste variante, liderul PNL nu putea fi sigur că va câştiga peste 50% din voturi.

CALCULELE LUI BLAGA

Într-o situaţie similară este şi preşedintele PDL, Vasile Blaga. După ce la alegerile din urmă cu patru ani şi-a câştigat mandatul de senator în Bucureşti, Vasile Blaga n-a vrut să-şi mai păstreze colegiul din cauza popularităţii scăzute a democat-liberalilor şi s-a orientat spre vestul ţării, în Colegiul 3 Timiş. Colegiul lui Blaga este compus din trei zone separate ale judeţului Timiş: una în vest, una în centru şi una în est.

Pe cât este de bizar din punct de vedere topografic, pe atât este de avantajos din punct de vedere electoral. Colegiul cuprinde 41 de localităţi. Dintre acestea, 21 de comune, împreună cu oraşul Sânnicolau Mare, sunt conduse de primari care au câştigat mandatele din partea PDL sau sub umbrela alianţelor locale ce au inclus şi acest partid. USL are doar 19 primari în aceeaşi zonă, iar unul este membru PPDD.

La nivel naţional, PDL a reuşit să depăşească USL la nivel de mandate de primar doar în patru judeţe: Alba, Arad, Neamţ şi Timiş. Modelul liderilor a fost urmat şi la nivelul eşalonului doi al partidelor. Astfel, vicepreşedintele PNL, Relu Fenechiu, candidează pentru un nou mandat la Camera Deputaţilor în Iaşi, într-un colegiu care înconjoară reşedinţă de judeţ, dar este discontinuu. În schimb, este dominat de primari USL.

Şi fostul ministru al Administraţiei şi Internelor Traian Igaş (PDL) candidează într-un colegiu senatorial din Arad, care este „tăiat" de alt colegiu. Colegiul include oraşe şi comune conduse, cu majoritate, de primari democrat-liberali, care îi vor netezi drumul lui Igaş spre un nou fotoliu de parlamentar.

Ciudat din punct de vedere topografic este şi colegiul din Dâmboviţa unde candidează la Cameră ministrul Mediului, Rovana Plumb (PSD).

Cum s-a trasat harta colegiilor uninominale

Graniţele colegiilor uninominale au fost negociate, în 2008, de Viorel Hrebenciuc (PSD), Bogdan Olteanu (PNL) şi Kelemen Hunor (UDMR). Interesul PSD şi PNL dicta, în acel moment, gruparea primarilor în funcţie de partidul din care fac parte şi nu în funcţie de datele geografice ale judeţelor. Negocierile dintre PSD şi PNL s-au produs în contextul în care liderii celor două partide, Mircea Geoană şi Călin Popescu Tăriceanu, discutaseră despre formarea unui guvern după alegerile parlamentare.

Ulterior, graniţele au fost discutate în cadrul comisiei electorale, unde decizia trebuia luată cu două treimi din voturi. PSD, PNL şi UDMR aveau această majoritate în comisie şi au trecut colegiile negociate, în ciuda opoziţiei PDL. Rezultatele negocierilor au fost trimise premierului Călin Popescu Tăriceanu care le-a oficializat printr-o Hotărâre de Guvern.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite