Bătălia Băsescu-Tăriceanu se mută în şedinţa CSAT

Avizarea legilor siguranţei şi retragerea trupelor din Irak sunt decizii care au generat până acum numeroase conflicte între preşedinte şi premier Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

Avizarea legilor siguranţei şi retragerea trupelor din Irak sunt decizii care au generat până acum numeroase conflicte între preşedinte şi premier

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) are, astăzi, o şedinţă care ar putea fi extrem de tensionată, pe ordinea de zi fiind, printre altele, analiza controversatului pachet de legi privind siguranţa naţională.

Acest pachet de legi a fost elaborat de Guvernul Tăriceanu, iar preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat deja nemulţumirea faţă de prevederile sale. În paralel, PNL a introdus propriile iniţiative legislative referitoare la funcţionarea SRI, SIE şi a Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor şi a început dezbaterea lor în parlament, invocând faptul că CSAT întârzie avizarea proiectelor propuse de Executiv. CSAT a primit la 25 octombrie varianta guvernamentală a legilor siguranţei. Şedinţa CSAT are pe ordinea de zi 24 de puncte, printre acestea fiind şi retragerea celor 100 de militari români aflaţi la Basra pentru protecţia personalului ONU sau analiza "modului de acţiune" a DNA în 2006.

Controverse: fregatele britanice, strategia de apărare, politica externă

Pe lunga listă a chestiunilor controversate ce vor fi analizate astăzi de CSAT se află contractul cu firma britanică BAE Systems pentru suportul logistic necesar fregatelor achiziţionate din Marea Britanie. Presa a relatat că au existat suspiciuni că s-ar fi oferit un comision unor oficialităţi române pentru achiziţionarea acestor nave. În plus, contractul de offset, prin care partea britanică ar trebui să importe produse româneşti, nu a fost aplicat aproape deloc. Fostul ministru al apărării, Teodor Atanasiu (PNL), a pledat pentru desecretizarea contractului cu BAE Systems, dar a fost contrazis de şeful statului. CSAT dezbate şi o altă problemă care-i separă pe liberali de preşedintele Băsescu: priorităţile României, ca membră a UE, şi orientările de politică externă. Discuţia are loc la doar două zile după ce premierul a preluat personal conducerea Ministerului Afacerilor Externe, întrucât Băsescu refuză să-l numească în acest post pe senatorul PNL Adrian Cioroianu. În plus, Executivul pregăteşte un proiect de lege prin care şeful statului ar rămâne fără atribuţii în ceea ce priveşte afacerile europene.

O altă dispută, veche de peste un an, dar care ar trebui tranşată de către CSAT, este cea privind Strategia Naţională de Apărare a Ţării. Proiectul strategiei a fost supus dezbaterii publice încă de la începutul anului 2006, dar liberalii au avut mai multe obiecţii faţă de acest document.

Ar putea apărea polemici între preşedinte şi premier şi la discuţiile privind strategia de întrebuinţare a forţelor Armatei României la misiuni în afara teritoriului statului român. Recent, Tăriceanu a readus în discuţie cererea de retragere a trupelor române din Irak şi i-a cerut ministrului apărării, Sorin Frunzăverde, să-i prezinte un plan în acest sens.

Decizii luate numai prin consens

Potrivit legii de organizare a CSAT şi regulamentului de funcţionare a acestei instituţii, hotărârile se iau prin consens. Din CSAT fac parte 12 membri, Traian Băsescu fiind preşedinte al Consiliului, în timp ce premierul are funcţia de vicepreşedinte. În prezent, Băsescu deţine majoritatea în CSAT, fiind susţinut de directorii SRI şi SIE, de şeful Statului Major General, de consilierul prezidenţial pe probleme de apărare, precum şi de trei miniştrii PD - de la Interne, Apărare şi Justiţie. Premierul Tăriceanu îl are alături doar pe Varujan Vosganian, deţinătorul portofoliului Economiei. Chiar dacă premierul deţine şi conducerea Externelor, înlocuitorul titularului nu are drept de vot. Acum circa un an, ministrul de finanţe, liberalul Sebastian Vlădescu, şi el membru în CSAT, a votat împotriva retragerii din Irak.

Prezenţa trupelor româneşti în Irak

România are 603 militari detaşaţi în Irak, în următoarele baze:

- 405 militari la Talil
- 100 militari la Basra
- 20 militari în localitatea Abu Ghraib, provincia Bucca
- 4 militari în Bagdad
- 74 militari în alte locaţii din Irak
- în 2006, 130 de militari români din trupele de geniu, care şi-au încheiat misiunea de deminare, au fost retraşi

Stroe cerea scoaterea serviciilor secrete din CSAT

Liberalii anunţaseră, în vara anului trecut, că vor să modifice legea de funcţionare a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, astfel încât şefii serviciilor de informaţii să nu mai aibă drept de vot, ci doar un rol consultativ pe chestiuni tehnice.

Preşedintele Comisiei pentru controlul activităţii SRI, Radu Stroe, susţinea că nu este normal ca, de pildă, directorii serviciilor secrete să vină în CSAT, unde se discută despre disputele dintre SRI şi CNSAS pe tema dosarelor privind siguranţa naţională, ca apoi să voteze asupra chestiunilor în cauză.

O sută de militari români mobilizaţi la Basra vin acasă

Cei o sută de militari români care asigură paza misiunii ONU de la Basra vor fi retraşi din Irak, a anunţat Administraţia Prezidenţială, adăugând că decizia a fost luată în urma consultării cu aliaţii. De altfel, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării va discuta această chestiune în cadrul următoarei şedinţe. Şeful statului a vorbit despre retragerea trupelor din Basra încă de la jumătatea lunii în curs, el precizând că acţiunea este convenită cu Marea Britanie, care are cei mai mulţi militari în zonă. În plus, un raport al Ministerului irakian al Apărării, citat de presa de la Bagdad, sublinia că forţele irakiene sunt gata să preia controlul în zona Basra şi să asigure securitatea fără ajutorul coaliţiei internaţionale. Totuşi, retragerea din Irak a generat o nouă dispută între preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu. Primul-ministru i-a cerut titularului portofoliului Apărării, democratul Sorin Frunzăverde, să demareze procedurile pentru înştiinţarea aliaţilor asupra intenţiei României de a-şi retrage militarii din Irak, până la sfârşitul anului. În schimb, preşedintele Băsescu a declarat, în repetate rânduri, că retragerea va avea loc numai după încheierea misiunii şi consultarea partenerilor din coaliţia condusă de S.U.A.