Băsescu şi PDL, ţinuţi la barieră de UDMR

Obiective ambiţioase ale şefului statului şi ale PDL, cum ar fi reorganizarea teritorială, revizuirea Constituţiei sau votul prin corespondenţă, sunt blocate de  UDMR, care are propriile „neîmpliniri“ în coaliţie.

Opoziţia UDMR în privinţa posibilităţii asumării răspunderii pe legea sănătăţii, idee discutată neoficial în PDL, a „cântărit greu" şi în abandonarea definitivă a acestei soluţii.  „Nu se poate ajunge la asumarea răspunderii pe legea sănătăţii în acest moment, cunoscând foarte bine proiectul, cunoscând foarte bine reţinerile colegilor şi discuţiile pe care le-am avut în grup şi pe care urmează să le avem în continuare şi cu specialiştii. Asumarea pe acest proiect nu este posibilă", a insistat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. El a menţionat că UDMR va susţine o dezbatere parlamentară foarte serioasă pe marginea prevederilor care au făcut ca medicul Raed Arafat să-şi dea demisia din funcţia de subsecretar de stat de la Sănătate, după o ceartă televizată cu şeful statului.

De altfel, şi UDMR a avut „probleme la Sănătate", atunci când senatorul Cseke Attila a demisionat de la şefia acestui minister, nemulţumit de banii alocaţi la rectificarea bugetară şi invocând probleme cu Finanţele şi Casa de Sănătate, ambele instituţii conduse de democrat-liberali. Şi atunci intervenise şeful statului. „Se vorbeşte de multă vreme şi nu se înţelege Casa de Sănătate cu ministerul. Aici au două variante: ori se înţeleg, ori îşi văd de drum amândoi. Demisionează şi să vină cineva care poate colabora pentru realizarea controlului costurilor în Sănătate", declara preşedintele cu doar câteva zile înainte ca ministrul Cseke Attila să-şi dea demisia.

Pe aici nu se trece!

Încă un „Nu" hotărât le-a transmis recent preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, partenerilor de guvernare în privinţa reorganizării teritoriale, a revizuirii Constituţiei şi a votului prin corespondenţă, toate obiective importante pentru PDL şi pentru preşedintele Traian Băsescu. „Reorganizarea administrativă nu poate fi făcută în 2012. De ce nu s-a făcut în 2009?", „Nu va fi posibilă o revizuire a Constituţiei în anul 2012" sau „Uniunea nu va susţine introducerea votului prin corespondenţă, securitatea acestuia lasă de dorit" sunt replicile cu care Kelemen Hunor le-a temperat elanul partenerilor de guvernare.

„Noi am fost foarte fiabili în relaţia cu UDMR ca parteneri de coaliţie şi sper ca rezervele exprimate de UDMR să fie depăşite pentru că nu putem sancţiona trei milioane de români retrăgându-le practic dreptul de vot doar din motive de precauţii formulate la nivelul unui partid etnic din România", a replicat ministrul de Externe, Teodor Baconschi, adăugând că „discuţia despre cât de corect e să voteze românii fără legături cu ţara este impertinentă".

Dacă celelalte „doleanţe" au rămas în suspans, comasarea alegerilor a fost ultima decizie notabilă de compromis din coaliţie. Pentru celelalte „reuşite", PDL a dat ceva la schimb. Ultimul exemplu: umărul pus de UDMR la numirea lui Vasile Blaga la şefia Senatului, „răsplătit" cu postul de şef al Secretariatului General al Guvernului (SGG), dat lui Atilla Deszi, fost prefect de Hunedoara. 

Şi priorităţile UDMR, lăsate în aşteptare

Dacă PDL nu a putut trece peste refuzul UDMR în anumite privinţe, nici Uniunea nu şi-a văzut visul cu ochii în cazul statutului minorităţilor, care este blocat de ani buni la Parlament şi care a „înghiţit" numeroase termene de finalizare a dezbaterilor. Şi măsurile economice luate de Guvernul din care face parte şi UDMR au fost de multe ori contestate de reprezentanţii Uniunii. Reducerea cu 15% a tuturor pensiilor a fost una dintre ideile contestate de UDMR, care a propus o soluţie progresivă de ajustare, care să menajeze pensiile mici. Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a spus de nenumărate ori că Uniunea ar trebui să iasă de la guvernare dacă preten­ţiile nu-i vor fi respectate.

Liderii Uniunii, maeştrii negocierilor politice

UDMR a intrat pentru prima dată la guvernare între  1996 şi 2000, alături de CDR şi PD. Cei patru ani au fost marcaţi de introducerea folosirii limbii minorităţilor acolo unde acestea au peste 20% din locuitori.

După ce PSD a ajuns la putere în 2000, UDMR nu a făcut parte oficial din Guvernul Năstase, dar liderii Uniunii au avut o înţelegere cu social-democraţii. „Cuplul" politic Viorel Hrebenciuc (PSD) - Attila Verestoy (UDMR) a negociat, în permanenţă, colaborarea dintre cele două partide.

 În 2004, UDMR s-a alăturat PNL şi PD pentru formarea Guvernului Tăriceanu, deşi Uniunea avea o înţelegere de guvernare cu PSD. Ponderea UDMR în Guvernul Tăriceanu a crescut după eliminarea PDL, iar, în schimb, Uniunea s-a implicat în suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, dorită de PSD şi PNL.

Înainte de prezidenţialele din 2009, UDMR a votat o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Boc, iniţiată de PNL şi PSD. Liderii Uniunii au  susţinut nominalizarea ca premier a lui Klaus Iohannis, sprijinit de PNL şi PSD şi nedorit de Traian Băsescu. După ce Traian Băsescu a câştigat un nou mandat, UDMR a intrat în Guvernul Boc.

" Noi nu am susţinut proiectul domnului Baconschi şi în UDMR există o reticenţă foarte mare în ceea ce priveşte votul prin corespondenţă."
Kelemen Hunor
preşedinte UDMR

"Noi am fost foarte fiabili în relaţia cu UDMR ca parteneri de coaliţie şi sper ca rezervele exprimate de Uniune să fie depăşite."
Teodor Baconschi
ministru de Externe