Băsescu refuză discuţia privind retragerea din Irak

PNL a făcut o nouă propunere de negociere a unui calendar pentru aducerea trupelor acasă Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la revenirea din Egipt, că România trebuie să-şi

PNL a făcut o nouă propunere de negociere a unui calendar pentru aducerea trupelor acasă

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la revenirea din Egipt, că România trebuie să-şi respecte angajamentele referitoare la trupele din Irak, angajamente luate în momentul în care era nevoie de sprijinul celor pe care acum ar urma să-i "abandoneze".

"România va trebui să respecte cuvântul dat atunci când aveam nevoie de susţinere americană pentru intrarea în NATO", a spus Băsescu. Şeful statului a ţinut să afirme şi că România trebuie să confirme faptul că poate fi un bun aliat. "Noi avem de corectat nişte suspiciuni asupra capacităţii noastre de a fi buni aliaţi, dacă privim în istorie", a afirmat Traian Băsescu, precizând ulterior că nu vrea să exemplifice remarca sa. Şeful statului a reluat, la întoarcerea sa din vizita făcută în Egipt, şi afirmaţia potrivit căreia principalul conflict din Irak nu este cu trupele coaliţiei, ci cel dintre sunniţi şi şiiţi. "Sperăm că nu se pregătesc şi kurzii", a remarcat Băsescu. El a mai ţinut să precizeze că Marea Britanie nu a decis decât să înceapă retragerea a 1.500 de militari, aflaţi în regiunea Basra, din cei 7.500 pe
care-i menţine, în prezent, în Irak.

Liberalii reiau disputa asupra retragerii

Liberalii au relansat în discuţie problema retragerii trupelor româneşti din Irak, nuanţându-şi, de această dată, discursul. Vara trecută, când au impus subiectul pe agenda publică, liderii PNL l-au mandatat pe ministrul de atunci al apărării, Teodor Atanasiu, să ceară în CSAT repatrierea soldaţilor din Orientul Mijlociu fără să ia în calcul o consultare prealabilă cu NATO şi UE. Gestul le-a atras critici dure din partea opoziţiei, dar şi a preşedintelui Traian Băsescu.

Profitând de anunţul premierului britanic Tony Blair, privind retragerea a 1.600 de soldaţi din Irak, vicepreşedintele liberal Norica Nicolai a anunţat, miercuri, că PNL va cere parlamentului să dezbată un calendar de retragere a militarilor români din teritoriile irakiene.

Radu Stroe, a propus, pentru prima oară de la lansarea subiectului, iniţierea de negocieri cu partenerii din UE şi NATO pentru a se ajunge la un consens în privinţa retragerii trupelor din Irak. Stroe a mai cerut şi organizarea unei dezbateri publice în acest sens, "care să fie purtată în cadru instituţional, în interiorul organismelor statului şi care să fie completată de o dezbatere în Parlamentul României". În opinia liberalului, opinia publică trebuie informată în legătură cu retragerea trupelor din Irak, în perspectiva adoptării unui calendar al retragerii, convenit şi cu partenerii României.

PNL l-ar lăsa pe Băsescu fără controlul trupelor

Liberalii vor să consacre principiul retragerii trupelor numai după consultarea aliaţilor sau a organizaţiei internaţionale sub mandatul căreia se desfăşoară operaţiunea respectivă în noua formă a Legii 42/2004, la care lucrează în prezent. Unul dintre iniţiatorii actului normativ respectiv, deputatul George Scutaru, a spus că principiul de la care a plecat proiectul liberal este cel al unui control parlamentar strict asupra misiunilor externe la care va participa România.

"Noi propunem ca misiunile externe să fie aprobate de parlament, cu 2/3 din numărul total al senatorilor şi deputaţilor, după ce propunerea este avizată de comisiile de specialitate. În cazuri excepţionale, pentru operaţiuni sub conducerea NATO sau pentru operaţiuni UE de gestionare a crizelor, preşedintele poate lua hotărârea trimiterii de trupe fără aprobarea parlamentului, urmând ca această decizie să fie supusă aprobării Legislativului în cinci zile de la adoptare", a spus Scutaru.

România ar putea trimite trupe şi în Georgia

Ministrul georgian de externe, Gela Bezhuasvili, citat de revista electronică "Civil Georgia", a declarat că România şi alte state est-europene s-au oferit să trimită trupe de menţinere a păcii în zonele de conflict din ţara sa. "Există un număr de ţări care şi-au exprimat disponibilitatea de a participa (la operaţiunile de menţinere a păcii), inclusiv statele baltice, Polonia, România şi Ucraina, dar cel mai important lucru este ce organizaţie va desfăşura misiunea", a spus Bezhuasvili.