Băsescu: Nu avem ce ajusta în relaţia cu Moldova

Şeful statului a solicitat ajutorul experţilor UE pentru noua lege a cetăţeniei române "Atât timp cât respectăm standardele de democraţie, drepturile omului, respectul pentru istorie,

Şeful statului a solicitat ajutorul experţilor UE pentru noua lege a cetăţeniei române

"Atât timp cât respectăm standardele de democraţie, drepturile omului, respectul pentru istorie, respectul pentru vecini, nu avem ce să ajustăm în relaţia cu Republica Moldova", a declarat preşedintele Băsescu la Bruxelles.

Traian Băsescu a anunţat ieri că România a apelat la experţii Comisiei Europene pentru a elabora o nouă lege a cetăţeniei. Această lege ar urma să permită acordarea mult mai rapidă a cetăţeniei române celor din Republica Moldova. "Eu am iniţiat discuţii cu preşedintele Comisiei Europene, Manuel Barosso, şi cu comisarul pe probleme de justiţie, Franco Frattini, încă de luna trecută. România are un proiect de lege, dar acesta trebuie pus în acord cu Comisia Europeană (...). Nu vrem ca o eventuală lege care să convină României să afecteze interesele celorlalte ţări membre ale Uniunii Europene", a spus Băsescu. El a susţinut că este foarte important ca ţara noastră să-şi "ajusteze" interesul naţional cu cel general al Uniunii Europene, dovedind astfel solidaritate.

Implicaţii europene

"Comisia Europeană nu are mijloacele prin care să interzică României să ia o astfel de decizie, de a acorda cetăţenie română cetăţenilor moldoveni", a declarat, ieri, comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban. El a subliniat însă că o astfel de decizie trebuie să fie luată în urma unor consultări cu toţi actorii implicaţi în UE: Comisia Europeană, statele membre şi Parlamentul European. Orban a arătat că acei cetăţeni moldoveni care vor primi cetăţenia română vor beneficia de toate drepturile de care se bucură şi cetăţenii europeni, iar acest lucru poate aduce repercusiuni asupra UE. "E o decizie cu implicaţii nu numai pentru România", a spus comisarul european.

Cum s-a ofilit podul de flori

Proclamarea independenţei Republicii Moldova, la 27 august 1991, şi recunoaşterea acesteia de către statul român au marcat începutul unor relaţii diplomatice sinuoase între Bucureşti şi Chişinău. De la "podul de flori", menit să reînnoade legăturile dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului, s-a ajuns, odată cu câştigarea alegerilor de către comuniştii moldoveni, situaţie unică în spaţiul ex-sovietic, la răcirea treptată a "relaţiilor fraterne". Deşi la începutul anilor `90 a apărut o mişcare ce sprijinea reunificarea cu România, referendumul pe această temă, desfăşurat în martie 1994, a arătat că majoritatea basarabenilor preferau independenţa. Problemele specifice prăbuşirii economiei centralizate şi diferendele dintre partidele cu orientare proromânească au înlesnit ascensiunea la putere a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. De altfel, această formaţiune, ce militează pentru un "parteneriat strategic cu Rusia", a reuşit să-şi adjudece victoria în alegeri, de două ori consecutiv. La scrutinul din 6 martie 2005, cea de-a patra competiţie electorală după proclamarea independenţei, PCRM, condus de Vladimir Voronin, a obţinut 45,98% din voturile valabil exprimate. Predecesorii actualului preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, au fost Mircea Snegur (1990-1996) şi Petru Lucinschi (1996-2001). Toţi cei enumeraţi nu şi-au propus să întreţină o legătură privilegiată cu omologii lor români, motiv pentru care atât Ion Iliescu, cât şi Emil Constantinescu au tratat cu distanţă Chişinăul. În schimb, la începutul mandatului său, Traian Băsescu a încercat să destindă dialogul cu Vladimir Voronin, deplasându-se într-o vizită oficială în Republica Moldova. Perioada de acalmie nu a durat, şeful statului moldovean făcând în repetate rânduri declaraţii critice la adresa României.