BBC: Prezenţa scutului anti-rachetă în România, o schimbare în balanţa puterii din sud-estul Europei

Scut antirachetă

România îşi apără rolul pe care-l joacă în poziţionarea scutului  american anti-rachetă pe teritoriul ei, în timp ce Rusia consideră că planul american este adresat împotriva ei, scrie într-un articol pe BBC News. Introducerea interceptorilor reprezintă o schimbare clară în balanţa puterii din sud-estul Europei.

Când George W. Bush era preşedinte, planul său anti-rachetă propunea interceptori de rachetă în Polonia, cuplat cu un nou radar în Republica Cehă.

Preşedintele Barack Obama a primit rare laude din partea Moscovei pentru dezmembrarea acelui plan, pe care ruşii îl considerau că era adresat împotriva lor.

Dar acest "dezgheţ" nu a durat prea mult. În septembrie anul trecut, Washington a anunţat ceea ce este numit Abordarea Adaptată pe Etape (PAA) pentru apărarea anti-rachetă.

Acest nou sistem va începe prin poziţionarea de scuturi anti-rachetă în sud-estul Europei, şi se va extinde spre centru şi nord.

"Devenim din nou martori la un aranjament anti-rachetă pripit pentru Europa când fragila arhitectură a securităţii europene, în esenţă, devine ostatic al ameninţărilor imaginare cu rachetă care sunt definite în mod unilateral. ", a declarat Andrei Nesterenko, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Rusia.

Departamentul Apararii din SUA, în raportul său asupra Apărării balistice anti-rachetă, consideră ameninţarea rachetelor balistice că "este în creştere, atât cantitativ cât şi calitativ, şi probabil va continua să facă acest lucru şi în următorul deceniu".

Se referă în principal la programele de rachetă din Coreea de Nord şi Iran.

Temerile Rusiei

Ca parte a PAA, România a anunţat că va accepta până la 24 de interceptoare de rachete terestre. Discuţiile cu Statele Unite vor începe în curând, scrie BBC.

Şi guvernul bulgar s-a oferit să fie gazdă pentru componentul radar cere completează rachetele.

Rusia şi-a exprimat din nou îngrijorarea, iar apărarea anti-rachetă este unul din punctele de dispută care a apărut în discuţiile ruso-americane referitoare la schimbarea tratatului START din 1991 despre controlul armelor, asta se întâmpla înainte ca cele două parţi să ajungă la un acord, luna trecută.

România insistă asupra acordului şi susţine că  acesta va face regiunea mai sigură.

Bogdan Aurescu, negociatorul şef din partea României în următoarele discuţii cu Statele Unite asupra detaliilor participării ţării noastre, spune că "va creşte securitatea pentru România, şi mai multă securitate pentru regiunea Mării Negre ca un întreg, nu numai pentru România şi aliaţii săi".

În legătură cu îngrijorările ruseşti, el declara: "De asemenea trebuie sa ne canalizăm eforturile şi energiile pentru a evita suspiciunile dintre noi şi pentru a ne clarifica intenţiile. Pentru asta ne trebuie întotdeauna un proces transparent de consultaţii şi discuţii".

Introducerea intreceptorilor şi a radarului reprezintă clar o schimbare în balanţa puterii din sud-estul Europei, în urma conflictului ruso-georgian şi a ofertei noului preşedinte al Ucrainei de a prelungi contractul de închiriere a bazelor sale navale din Sevastopol şi Crimea, cu  Rusia.

"Regiunea Mării Negre... va fi un punct foarte interesant, în termenii cursei armelor şi a tuturor lucrurilor pe care le vedem dezvoltându-se la graniţa de est a NATO", spune analistul de apărare, Radu Tudor.

Opoziţie firavă

România spune că există mai multe diferenţe dintre noul plan al SUA şi cel dinainte, versiunea Polonia-Cehia.

Acesta va cuprinde o zonă mai mare, va fi gata mai repede, în 2015 pentru segmentul din sud-estul Europei - şi sistemul cu trei rachete va incorpora  o nouă tehnologie.

Niciun loc nu a fost încă stabilit, dar două sunt sigure ca fiind luate în considerare: aeroportul Mihail Kogălniceanu de lângă Marea Neagră şi un aeroport militar din apropierea oraşului Cluj, din Transilvania.

Autorităţile române, scrie BBC, nu se aşteaptă la o opoziţie publică semnificativă.

Toate partidele importante din Parlamentul României susţin acest plan, iar el a avut deja parte de prima apariţie în Senat.

Unii politicieni speră că îi va ajuta, de asemenea, să extragă un ghimpe care se află demult în relaţiile americano-române, şi anume regimul dificil de primire a vizelor de către români pentru a vizita SUA. 

"Nu vedem ca acest lucru să fie corect sau echitabil faţă de cetăţenii români", a spus Titus Corlăţean, şeful comisiei pentru afaceri externe din Senat, "având în vedere că unele ţări europene care nu contribuie în aceeaşi măsură ca România la efortul Americii,  se bucură deja de un sistem de scutire de vize ".