Autonomia Ţinutului Secuiesc, firească pentru comunitatea maghiară

Demersul Consiliului Naţional al Secuilor referitor la obţinerea autonomiei teritoriale în Ţinutul Secuiesc este privit ca firesc de comunitatea maghiară, mai ales după ce a fost proclamată

Demersul Consiliului Naţional al Secuilor referitor la obţinerea autonomiei teritoriale în Ţinutul Secuiesc este privit ca firesc de comunitatea maghiară, mai ales după ce a fost proclamată independenţa Kosovo.
"Dacă acolo s-a declarat că se poate de ţările din Europa, la noi de ce să nu se poată? Mai ales acum, când am intrat în Europa. Noi vrem să trăim după legi pe care să le facem noi aici, aşa cum credem noi că e bine", crede Torok Kálmán, unul din bătrânii din oraşul-staţiune Covasna.

Când discuţia ajunge la bani şi investiţii, oamenii devin şi mai categorici: "Spuneţi dumneavoastră dacă e corect ca noi să dăm bani la taxe şi impozite la primărie, cu care se repară şcoli şi spitale, şi alţii, de la Bucureşti, hotărăsc ce şi cum trebuie să se facă acolo. Acasă la mine nu hotărăşte altcineva, asta trebuie să fie legea!", îşi spune părerea apăsat un alt bărbat, care s-a prezentat Szabó Mihaly. Românii, de cealaltă parte, cred că autorităţile ar trebui să fie mai ferme la asemenea manifestări şi poziţii publice. Constantin Balea, unul dintre puţinii români care locuiesc în Covasna, speră ca instituţiile statului să mai tempereze din elanul cu care revin cu teza separaţionistă cei din CNS.

"Au făcut referendumul ăla doar cu ai lor. Noi nici măcar nu contăm, iar ei ştiu asta. Ce contează ce spunem noi, cât timp ei au majoritatea aici? Din păcate, cei de la Bucureşti nu vin să vadă exact care sunt problemele noastre: dacă vrei să te angajezi undeva, la o instituţie publică, te condiţionează să ştii maghiara la perfecţie, de parcă am trăi în Ungaria, nu în România…"