Angajamentele lui Rădulescu şi Sogor sunt la CNSAS

documente. În plus, liderul democrat ar fi primit şi sume de bani în schimbul serviciilor prestate. Aceleaşi surse susţin că au primit de la SIE mai multe dosare, printre care figurează şi cel

documente. În plus, liderul democrat ar fi primit şi sume de bani în schimbul serviciilor prestate. Aceleaşi surse susţin că au primit de la SIE mai multe dosare, printre care figurează şi cel al liderului PRM, C.V. Tudor.
Cu doar două zile în urmă, Cristian Rădulescu şi Sogor Csaba declarau pe scările CNSAS că nu au colaborat niciodată cu fosta Securitate şi că nu ar fi avut vreun angajament în acest sens. Cei doi considerau că au reuşit să ocolească sistemul, Csaba evitând să ofere, în propriile declaraţii, informaţii compromiţătoare despre pastorul reformat Laszlo Tokes, iar Rădulescu protejând interesele naţionale în materie de antiterorism.
Dar persoane din CNSAS ne-au spus că democratul şi udemeristul s-au aflat în atenţia organelor de Securitate, fiind racolaţi şi folosiţi ca surse informative. Rădulescu ar fi semnat încă din perioada studenţiei şi "a fost plantat" în aceeaşi cameră de cămin cu un coleg arab, cunoscut drept şeful reţelei din România a unei organizaţii teroriste. Actualul lider al deputaţilor PD ar fi fost, la vremea aceea, recompensat financiar pentru informaţiile oferite. Cristian Rădulescu a spus că dosarul pe care l-a consultat la CNSAS nu conţine nicio notă scrisă de el, ci numai relatări referitoare la persoana sa, furnizate de diferiţi oameni, inclusiv de un ofiţer antitero. În ceea ce îl priveşte pe senatorul UDMR, sursele citate afirmă că şi-a dat în scris acceptul pentru a colabora cu Securitatea în timpul cât a funcţionat ca preot într-o parohie reformată, păstorită de Tokes. Sogor a declarat că se consideră persecutat de Securitate, deşi în dosarul său există notele pe care le-a dat în legătură cu activitatea superiorului său, bănuit că ar fi complotat împotriva statului socialist şi a Bisericii.

Dosarul de la SIE al lui Vadim Tudor, "periat"
În paralel cu studierea "lotului 29", CNSAS a primit recent mai multe documente de la SIE, printre care se găseşte şi un dosar al preşedintelui PRM. Potrivit surselor citate, analiza preliminară a informaţiilor ar releva că acest document a fost "periat" anterior, fiind păstrate, în proporţie de 90 la sută, doar datele având caracter favorabil lui Vadim Tudor. Referitor la cele 71 de dosare aduse în discuţie de Ladislau Csendes, membru al Colegiului CNSAS, se vehiculează faptul că o bună parte reprezintă restanţe ale instituţiei în privinţa verificării din oficiu a actualilor parlamentari.

Modificarea legii ar simplifica munca CNSAS
"În momentul în care este înlăturată din lege sintagma poliţie politică, orice fel de judecăţi de valoare nu mai au nicio importanţă. Este suficient să constaţi că o persoană are angajament sau că a dat câteva informări acolo, iar dacă a mai luat şi bani, totul e bătut în cuie. Deci cât era sintagma poliţie politică se interpreta în felul ăsta: cel în cauză a fost şantajat şi de aia a dat note informative. De vreme ce se vrea eliminarea acestei sintagme, eşti obligat să constaţi că persoana respectivă are un angajament cu Securitatea. Nu poţi fi combătut de genul stai, dom`le, că asta nu-i nimic, n-a dat pe nimeni în gât... drepturile omului. Se termină discuţia cu drepturile omului. A semnat cu Securitatea, salut!", au spus surse din CNSAS.

Fals în declaraţii şi uz de fals
Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică stipulează faptul că persoanele care candidează spre a fi alese sau numite în una dintre demnităţile sau funcţiile publice sunt obligate să facă o declaraţie pe propria răspundere, în formă autentică, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor represive. Opiniile sunt împărţite în legătură cu sancţiunile ce ar putea fi aplicate în cazul în care se constată că nu s-a respectat adevărul. Se apreciază că demnitarii şi magistraţii care nu au recunoscut, în declaraţiile pe propria răspundere, că au fost agenţi sau colaboratori ai Securităţii pot fi traşi la răspundere penală, riscând amendă sau închisoare pentru fals în declaraţii (art. 292 Cod penal) şi uz de fals (art. 291 Cod penal).