Analiştii: “A fost o manipulare benignă au ajutorul exit-poll-urilor”

Sondaje ascunse la Realitatea TV în ziua alegerilor

Rezultatele parţiale anunţate astăzi de Biroul Electoral Central (BEC) au răsturnat ierarhia stabilită ieri de trei dintre exit-poll-urile prezentate de televiziuni, care l-au dat pe Mircea Geoană câştigător.

Rezultatele parţiale anunţate astăzi de Biroul Electoral Central (BEC) au răsturnat ierarhia stabilită ieri de trei dintre exit-poll-urile prezentate de televiziuni, care l-au dat pe Mircea Geoană câştigător.

După centralizarea oficială a voturilor din 99,13% din secţii, Traian Băsescu a obţinut 50,37% din voturi, în timp ce Mircea Geoană a obţinut 49,62% din voturi. Ieri-seară însă, cu excepţia exit-poll-ului CSOP/IRES de la ora 21.00, în care locul întâi era ocupat de Traian Băsescu, sondajele la ieşirea de la urne realizate de INSOMAR, CURS şi CCSB îl prezentau pe Geoană ca viitor preşedinte.

Analiştii susţin că diferenţa dintre exit-poll-uri şi rezultatele oficiale poate fi considerată "o manipulare benignă, fără conotaţie negativă sau pozitivă", creată în condiţiile excluderii votului din străinătate din calculul institutelor de sondare.

„Este o manipulare benignă, pe care o acceptă atât societatea, cât şi subiectul care se supune acestei manipulări. Vorbim de o manipulare ca un fapt obiectiv, fără nicio conotaţie negativă sau pozitivă", este de părere politologul Andrei Ţăranu.

În opinia sa, diferenţele înregistrate între exit-poll-uri şi rezultatele oficiale ale scrutinului ar putea fi explicate prin faptul că estimările institutelor de sondare nu au luat în calcul voturile din străinătate. Ţăranu a adăugat că efectuarea exit-poll-urilor cu precădere în zona urbană şi mai puţin în zona rurală, unde ar fi avut loc cele mai importante fraude, ar fi putut altera procentele atribuite celor doi candidaţi de institutele de sondare.

„Marja de eroare depăşită în cazul sondajelor este cauzată de faptul că niciunul nu a luat în calcul diaspora, care reprezintă 1% din voturi şi care i-a dat întotdeauna câştig de cauză lui Băsescu", spune şi sociologul Mircea Kivu. El este de părere că institutele de sondare a opiniei ar fi trebuit să ţină cont şi de faptul că în astfel de cazuri unele persoane refuză să spună cu cine au votat sau, din diverse motive, declară altceva decât s-a întâmplat în realitate.

„Marja de eroare de 1,5% a fost greşit aleasă din cauză că se face eşantionarea stratificată şi, din câteva mii de secţii care pot participa la cercetarea sociologică, sunt alese câteva sute, din care este ales aleatoriu un număr de respondenţi", a mai spus sociologul.

O altă greşeală făcută de institute a fost, după părerea acestuia, faptul că acestea ar fi trebuit să acorde mai multă importanţă trendului care se anunţa încă de la prânz, când Băsescu a început să crească în sondajele neoficiele, în defavoarea lui Mircea Geoană.

Diferenţele dintre rezultatele exit-poll-urilor şi cele parţiale sunt puse de analistul Cristian Pârvulescu tot pe seama votului din străinătate . „Diaspora a fost surpriza acestui scrutin, dată fiind mobilizarea fără precent a electoratului.

A fost vorba de mai mult de 146.000 de voturi exprimate, reprezentând aproximativ un procent din scorul final, suficient pentru a face diferenţa", arată Pârvulescu. Potrivit analistului, deşi în alte ţări, precum Israel sau SUA, au existat cazuri de manipulare prin intermediul exit-poll-urilor, în România nu se poate vorbi de un astfel de fenomen, ci doar de un scor alterat prezentat de sondajele la ieşirea de la urne. „Altă justificare pentru diferenţele înregistrate poate fi creşterea numărului de secţii de votare în străinătate cu câteva sute", mai spune analistul politic.