VIDEO „Ambasadorul“ Ţinutului Secuiesc, răsplătit de Băsescu

Şeful Cancelariei prezidenţiale, Cătălin Avramescu, a primit undă verde la limită din partea Comisiilor de Politică Externă pentru funcţia de ambasador în Finlanda şi Estonia. Parlamentarii Opoziţiei i-au cerut socoteală pentru declaraţiile sale anti-UE şi de susţinere a Ţinutului Secuiesc. Avramescu a avut o singură explicaţie: era persoană privată.

Doar un vot în plus l-a făcut pe omul susţinut de Băsescu să smulgă avizul Comisiilor reunite de Politică Externă: 16 voturi „pentru" şi 15 „împotrivă". Avizul Comisiilor era oricum consultativ, atributul numirii ambasadorilor revenind preşedintelui.

Diagnostic: dedublare de personalitate

Slalomul făcut de Cătălin Avramescu printre întrebările adresate de senatorii şi deputaţii din Comisiile de Politică Externă nu a adus niciun răspuns concret. Chestionat în legătură cu declaraţiile sale referitoare la autonomia Ţinutului Secuiesc, dreptul de a purta o armă, utilizarea de arme nucleare în războiul din Irak, abolirea Constituţiei şi lipsa de beneficii de pe urma intrării în UE, consilierul prezidenţial a susţinut că niciuna dintre afirmaţiile sale controversate nu a fost făcută de când ocupă o funcţie politică. „Multe lucruri le-am spus într-o calitate privată. De când ocup o funcţie politică, afirmaţiile au fost profesionale", a insistat Avramescu.

La adăpostul unui curs de politică comparată şi teorie politică, în care şi-a adâncit audienţa, Avramescu a susţinut că afirmaţiile sale sunt, de fapt, nişte modele teoretice, idei care se regăsesc în diferite texte. Acesta a fost răspunsul şi la întrebarea tranşantă adresată de senatorul PSD Titus Corlăţean, care a vrut să ştie dacă îşi menţine declaraţiile. „Ne-aţi prezentat două persoane: una privată şi una oficială. Singurul lucru cu care ne-aţi convins este că există o problemă de dedublare de personaliate, în rest... Noi nu putem trimite la post doar persoana oficială", a fost şi concluzia senatorului PSD Georgică Severin.

Autor al cărţii „Filosoful crud. O istorie a canibalismului", Avramescu susţinea înainte să devină consilier prezidenţial că maghiarii au dreptul la Ţinutul Secuiesc, afirmaţie care în contextul actual al disputelor din Coaliţie pe tema reorganizării administrative ar fi pus pe jar electoratul PDL. „Maghiarii, mai ales secuii, au tot dreptul să aibă o Republică, cu steag, cu Parlament, cu legi, cu bani şi ambasadă", scria Avramescu în decembrie 2006.

În aceeaşi perioadă, viitorul ambasador susţinea că aderarea României la UE nu a fost cea mai fericită decizie, adăugând că Bucureştiul avea alternativă. În aprilie 2007, el publica un editorial cu titlul „Jos Constituţia", pledând pentru „abolirea" acesteia, pe motiv că reformarea actualei Legii fundamentale este imposibilă şi trebuie înlocuită integral. Cătălin Avramescu mai invoca necesitatea „unui singur partid puternic" şi a unui regim prezidenţial, pe motiv că istoria arată că „parlamentarismul este preludiul dictaturilor". Printre preocupările sale recente, după cum reiese din editorialele publicate la începutul anului pe blogul său, se numără şi dilema femeii-premier. În februarie 2011, Avramescu deplângea faptul că România nu a avut nicio femeie prim-ministru şi respingea acuzaţiile potrivit cărora s-ar gândi la Elena Udrea. 

Studiile lui Avramescu

În vârstă de 44 de ani, Cătălin Avramescu este doctor în Filosofie al Universităţii Bucureşti. Din 2009 este conferenţiar la  Facultatea de Ştiinţe Politice. Singura sa legătură cu postul de ambasador în Finlanda este aceea că a susţinut cursuri de filosofie la Universitatea din Helsinki.

Colecţia de perle

- „Noi trebuie să înţelegem că maghiarii, mai ales secuii trăiesc în ţara aia de vreo mie de ani. Aia este, din multe puncte de vedere, politiceşte vorbind, ţara lor. Ei au tot dreptul să aibă o Republică, cu steag, cu Parlament, cu legi, cu bani şi ambasadă".
- „Contrar celor spuse de politicieni, România avea alternativă la aderarea la UE. Noi suntem parte la Zona Economică Europeană, care conferă cam aceleaşi beneficii, fără o bună parte din obligaţiile aferente".
- „După ce se vor potoli ecourile Cântării Europei, noi trebuie să stăm să judecăm dacă nu cumva am fost atraşi într-o aventură politică de către un mic grup de miliardari".
- „Actuala Constituţie e imposibil de reformat. Opţiunea raţională este abolirea sa".
- „Alternanţa la guvernare a însemnat doar o pendulare între socialismul de baracă şi liberalismul de benzinărie. Dar principiile bunei guvernări nu variază o dată la patru ani. E timpul unui singur partid puternic".

„Diplomaţii" Revoluţiei

Traian Băsescu nu este singurul care şi-a răsplătit oamenii fideli cu un post de ambasador, chiar dacă aceştia nu aveau expertiză în domeniul diplomaţiei. Fostul preşedinte Ion Iliescu a recurs la aceeaşi practică:

Gelu Voican Voiculescu (foto), care a jucat un rol decisiv în execuţia cuplului Ceauşescu, a ocupat, în timpul mandatului lui Ion Iliescu, mai multe fotolii calde: devine viceprim-ministru în Guvernul Roman, la 20 mai 1990 şi senator FSN de Buzău, iar în perioada 1992-1996 este trimis ambasador în Tunisia. În ultimul mandat de preşedinte al lui Ion Iliescu, în perioada 2001-2005, devine din nou diplomat, de această dată însă în Maroc.

Mihai Montanu, un inginer anonim pe care Revoluţia l-a făcut reprezentantul revoluţionarilor la Ministerul Apărării, a fost trimis în diplomaţie încă din anul 1990. Până în 1994, a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 1994-1997 a avut diverse funcţii de conducere la Ambasada României în Namibia, iar în intervalul 1999 - 2002 a lucrat la Ambasada României în Malaysia. Între 2004 şi 2009, a fost şi consulul general al României la Rio de Janeiro.

Colonelul Corneliu Pîrcălăbescu, şeful Gărzilor Patriotice înainte de 22 decembrie 1989, a fost recompensat, după Revoluţie, cu un post în Ambasada României de la Londra. În biroul acestuia a fost găsit împuşcat generalul Milea, fostul ministru al Apărării din România comunistă.

Constantin Paise, plutonier de miliţie, a participat la preluarea soţilor Ceauşescu de la Târgovişte. A stat lângă ei, în UM 01417, până la execuţie. Generalul Victor Atanasie Stănculescu l-a luat la Bucureşti şi l-a făcut căpitan de armată. A fost numit apoi ambasador la Buenos Aires, în
Argentina.

Tănase Joiţa, fostul procuror general al României în perioada 2001 - 2003, supranumit şi „a treia mamă a lui Ion Iliescu" a impus, în timpul mandatului său, recursurile în anulare, în urma cărora au fost puşi în libertate Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac. În 2003,  a fost trimis consul general la Strasbourg.