Ambasadorul Franţei, despre reforma justiţiei în România

Henri Paul consideră că noul cod de procedură penală trebuie adoptat rapid. Comisia Europeană a dat recent publicităţii raportul privind reforma în justiţie în România, care face referire la perioada până la 15 ianuarie 2009. Raportul nu este bun.

Documentul regretă faptul că progresele subliniate anterior în domeniile reformei sistemului judiciar şi al luptei anticorupţie bat pasul pe loc.

România, afirmă Comisia Europeană, „trebuie să dea dovada existenţei unui aparat judiciar stabil, funcţionând în mod autonom, în măsură a descoperi şi a sancţiona corupţia şi a apăra Statul de Drept”. Cum să nu ne exprimăm îngrijorarea noastră faţă de o asemenea constatare?

Fiind eu însumi jurist şi magistrat, în calitate de membru al Curţii de Conturi, sunt deosebit de sensibil în legătură cu locul instituţiei judiciare şi a rolului său în construcţia democratică a statului.

Acest rol trebuie garantat prin reguli constituţionale, printr-o bună pregătire a actorilor din justiţie şi prin respectul cuvenit faţă de independenţa lor necesară.

Or, traducerea în practica de zi cu zi a principiilor justiţiei democratice este asigurată prin legile de procedură. Iată de ce reforma codurilor şi îndeosebi a codurilor de procedură mi se pare astăzi a fi primordială.

Codurile de procedură - şi, în primul rând, cel de procedură penală - sunt adevăraţi garanţi ai echilibrului care garantează statul de drept.

Acesta este cel care trebuie să garanteze separarea mereu subtilă şi delicată între securitate şi libertate, între eficacitatea sistemului judiciar şi protecţia tuturor împotriva oricărei forme de arbitrar.

Proiectul MJ, un progres real

Codul de procedură penală este barometrul democraţiei, cu condiţia să fie asigurată buna sa punere în practică.

Proiectul noului cod de procedură penală, propus de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, constituie, fără îndoială, un progres real: el instaurează modalităţile de a scurta durata proceselor, asigurând, totodată, buna lor calitate.

El garantează protecţia drepturilor omului, veghează la a da organelor judiciare instrumentele pentru eficacitatea lor, ţine cont de necesitatea adaptării instrumentelor de investigaţie la noile forme de criminalitate şi reglementează tehnicile pentru anchetele specializate în acest domeniu. Exact de aceste lucruri avem nevoie.

Este nevoie de consens democratic

Desigur, intrarea sa în vigoare va necesita în acelaşi timp o mai bună alocare a resurselor umane şi o pregătire specială a judecătorilor. Am înţeles că acesta este spiritul în care lucrează atât Ministerul Justiţiei, cât şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Iată de ce iau poziţie în acest moment. Acest Cod de procedură trebuie să fie rapid adoptat şi să intre în vigoare în cele mai bune condiţii de consens democratic şi de organizare administrativă.

În opinia mea, este un test pentru democraţia română. „Daţi-ne coduri bune şi noi vom face o justiţie bună”, spun magistraţii români.

Împărtăşesc punctul lor de vedere, căci cred, precum Anatole France, că „atunci când legile vor fi juste, oamenii vor fi corecţi”.

Codul de procedură penală este un test pentru democraţia română

Henri Paul
ambasadorul Franţei la Bucureşti