Adevarul.ro

Comasarea alegerilor locale şi parlamentare ar putea crea dificultăţi privind exercitarea dreptului la vot, restrângând acest drept, încalcă dreptul de a fi ales, iar prelungirea mandatelor aleşilor locali cu şase luni înalcă principiul periodicităţii alegerilor,a decis Curtea Constituţională.

Comasarea alegerilor locale şi parlamentare ar putea crea dificultăţi privind exercitarea dreptului la vot, restrângând acest drept, încalcă dreptul de a fi ales, iar prelungirea mandatelor aleşilor locali cu şase luni înalcă principiul periodicităţii alegerilor, pentru că redimensionarea mandatelor încalcă princpiul neretroactivităţii legii, se arată în motivarea Curţii Constituţionale (CC) privind legea alegerilor simultane.

Potrivit motivării, comasarea alegerilor locale şi parlamentare ar putea crea dificultăţi privind exercitarea dreptului de vot, care în final duc la restrângerea acestui drept, complexitatea şi durata operaţiunilor putând afecta procesul de vot, afirmă CCR în motivarea deciziei privind neconstituţionalitatea legii. Comasarea alegerilor locale şi parlamentare ar putea crea dificultăţi privind exercitarea dreptului la vot, restrângând acest drept, încalcă dreptul de a fi ales, iar prelungirea mandatelor aleşilor locali cu şase luni înalcă principiul periodicităţii alegerilor,

Prelungirea mandatelor aleşilor locali cu aproximativ şase luni nu se încadrează în situaţiile strict şi limitativ prevăzute de Constituţie şi Legea 215/2001 şi încalcă principiul periodicităţii alegerilor, iar redimensionarea mandatelor încalcă principiul neretroactivităţii legii, a mai stabilit CCR. Pâna acum, legislaţia privind alegerile locale a respectatregula instituită de art.63 alin.(1) din Constituţie în privinţa mandatelor Camerelor Parlamentului, potrivit căreia "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora", regulă ce are la bază principiul periodicităţii alegerilor, respectiv faptul că mandatul unei adunări reprezentative nu trebuie să depăşească o anumită perioadă de timp stabilită de Constituţie sau de lege.

Astfel, excepţiile de la această regulă, sunt strict şi limitativ prevăzute de Constituţie şi de lege, precum starea de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav, situaţii care nu subzistă în cazul proiectului propus spre aprobare Parlamentului, privind comasarea alegerilor, neexistând, deci, un temei legal pentru prelungirea mandatelor aleşilor locali.
În ceea ce priveşte principiul neretroactivităţii legii, Curtea Constituţională a motivat că "legiuitorul este liber să redimensioneze, printr-o lege nouă, durata mandatelor funcţiilor de conducere în alt fel decât legea în vigoare, dar numai pentru viitor, nu şi pentru mandatele în curs, altfel ar însemna să nesocotească regula neretroactivităţii legii, care este normă de nivel constituţional".

Ce a contestat Opoziţia

Judecătorii au declarat neconstituţional şi articolul prin care se interzicea aceleiaşi persoane să candideze şi pentru un loc în Parlament, şi pentru unul în administraţia locală. Magistraţii au apreciat că prevederea respectivă limita dreptul a fi ales. Magistraţii Curţii au admis o sesizare a USL prin care erau contestate atât procedura folosită de Guvern - angajarea răspunderii -, cât şi fondul problemei.

Opoziţia a reclamat faptul că, prin comasarea alegerilor, Guvernul prelungeşte, de fapt, cu aproximativ şase luni, mandatele aleşilor locali. Or, aceştia au fost aleşi în 2008 pentru patru ani, iar o eventuală prelungire a mandatelor ar trebui să devină operativă abia după alegerile de anul acesta. „Nu este admisibil să se modifice un act normativ în vederea acordării unui beneficiu (al prelungirii mandatului) strict pentru o categorie de aleşi locali, cu atât mai mult cu cât acest demers se realizează cu nerespectarea principiului acţiunii legii în timp", se arăta în sesizare.

Trei şedinţe pentru decizie

Legea comasării alegerilor s-a aflat, pe 25 ianuarie, pentru a treia oară în dezbaterea Curţii Constituţionale a României (CCR). Curtea a început din 12 ianuarie discuţiile pe marginea contestaţiei Opoziţiei, însă judecătorii nu au luat o decizie iar dezbaterile au fost amânate cu o săptămână.

Pe 18 ianuarie, CCR a decis, din nou, să amâne dezbaterile, pentru a solicita Guvernului informaţii suplimentare privind impactul economic al comasării alegerilor locale şi parlamentare.  Solicitarea a venit după ce în expunerea de motive a actului normativ se arată că organizarea separată a alegerilor ar avea un impact financiar asupra cheltuielilor din bugetul de stat mai mare decât dacă acestea ar avea loc în acelaşi timp.

Cum s-a aprobat Legea comasării

Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe proiectul de lege care vizează comasarea alegerilor parlamentare şi locale pe 15 decembrie 2011. Procedura angajării răspunderii presupune trecerea legii prin Parlament fără dezbatere pe articole, ca în procedura normală. La momentul respectiv, USL a depus o moţiune de cenzură, dar PDL nu şi-a lăsat propriii parlamentari să voteze, de teamă că unii vor trăda la adăpostul votului secret. În aceste condiţii, moţiunea de cenzură nu a putut fi aprobată, pentru că Opoziţia nu are suficiente voturi pentru a dărâma Guvernul. Legea comasării a fost considerată aprobată, iar USL a depus contestaţie la Curtea Constituţională.