Acord la Bruxelles, contre la Bucureşti

Victor Ponta şi Traian Băsescu au opinii diferite despre ratificarea acordului de la Bruxelles

Traian Băsescu vrea ca prevederile acordului de la Bruxelles să fie introduse în Constituţie, în timp ce liderii USL susţin că este suficientă o lege specială.

România se pregăteşte pentru o nouă confruntare Putere-Opoziţie. Preşedintele doreşte ca prevederile ce decurg din Acordul de guvernanţă fiscală - deficit structural de 0,5 la sută şi datorie publică de cel mult 60% din PIB - să fie înscrise în Constituţie. Opoziţia afirmă că este suficientă o lege specială, votată cu două treimi din numărul parlamentarilor. „Probabil că s-au sfătuit cu aceiaşi jurişti care au spus că Geoană poate rămâne  preşedintele Senatului", a comentat sarcastic preşedintele Băsescu la conferinţa de presă pe care a susţinut-o ieri. Traian Băsescu a anunţat pentru miercuri o rundă de consultări cu partidele, pe tema modificării Constituţiei.

Preşedintele Băsescu a spus că a informat Comisia Europeană că România va participa la Acordul de integrare fiscal şi că, pentru aceasta, Parlamentul are obligaţia de a introduce parametrii bugetari în Constituţie, până la sfârşitul anului 2012. „Ca şef de stat nu puteam avea alta poziţie, înţelegând care erau riscurile. Daca Parlamentul refuză, este problema Parlamentului", a spus Traian Băsescu.

El a spus că articolul 148 din Constitutie, invocat de opoziţie, se referă numai la Tratatele UE, şi nu la acorduri interguvernamentale, care nu pot fi ratificate cu doua treimi din voturi, ci doar prin proceduri ordonare. „Şi chiar dacă este ratificat cu 100%, el rămâne tot un act guvernamental care poate fi modificat cu o majoritate de jumătate plus unu. Problema este nu cum îl treci, ci cum îl modifici" a precizat şeful statului.

El a spus că Uniunea Europeană va adopta o politică de reducere a îndatorării, ceea ce va presupune scăderi drastic de cheltuieli publice, ingheţări de salarii şi pensii, ba chiar reduceri ale acestora. Potrivit Acordului de guvernanţă fiscală, statele membre vor trimite bugetele spre avizare Comisiei Europene, înainte de a le adopta în parlamentele naţionale. Statele în pericol de deficit excesiv sau cu deficit excesiv vor intra sub monitorizare permanenta. Derapajele bugetare vor fi urmate de sancţiuni, regimul acestora urmând a fi stabilit. 

„Deciziile din noaptea de 8-9 decembrie au transformat UE într-un mare şantier, un şantier care se reconstruieste instituţional. Uniunea Europeană devine o uniune monetară, fiscală şi economică", a afirmat Traian Băsescu.

Opoziţia ar introduce deficitul prin lege

Afirmaţiile lui Traian Băsescu au venit după ce liderul PSD Victor Ponta susţinuse că impunerea unui deficit maximal se poate face printr-o lege specială şi nu ar fi nevoie de modificarea Constituţiei. În sprijinul afirmaţiilor sale, Ponta a invocat articolul 148 din Constituţie, care prevede că aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.

Liderul PSD  a criticat faptul că preşedintele Traian Băsescu „a semnat", la Bruxelles, tratatul de guvernanţă fiscală fără a avea un mandat în acest sens. Ponta a adăugat  că USL este de acord cu implementarea deciziilor luate la Bruxelles şi a prezentat un plan al Uniunii, în cinci paşi.  Primul vizează înfiinţarea unui Comitet de criză Putere-Opoziţie-BNR, pentru găsirea celor mai rapide soluţii de adoptare a deciziilor de la Bruxelles şi de reducere a deficitelor. Al doilea pas ar fi votarea legii speciale privind deficitul maximal.

Un al treilea pas propus de USL este formarea unui guvern de tehnocraţi care să implementeze măsurile anticriză, inclusiv a celor legate de deficitul bugetar şi care să pregătească şi alegeri anticipate. Al patrulea pas propus de USL este organizarea alegerilor parlamentare anticipate, şi abia al cincilea, modificarea Constituţiei de către Parlamentul nou ales.

Cât ne împrumutăm anul viitor

Traian Băsescu a afirmat că ţara noastră va împrmuta 16 miliarde de euro în 2012 pentru a acoperi datoriile şi deficitul. „Atât UE, cât şi FMI nu au nimic împotrivă dacă în execuţia bugetară ajungeam la 2,4%. Subliniez că diferenţa dintre 1,9% şi 2,4% trebuie s-o împrumutăm. Şi aşa trebuie să împrumutăm 13,5 miliarde euro pentru a rostogoli datoriile ulterioare. Un deficit de 1,9% mai înseamnă 2,5 miliarde euro împrumut. România trebuie să se împrumute 16 miliarde de euro anul viitor. Vorbim de datoriile pe termen scurt care au fost rostogolite din 2008 încoace", a comentat Traian Băsescu.