De ce pică marile dosare de corupţie în România

Legea Curţii Constituţionale va fi schimbată astfel încât ridicarea unor excepţii să nu mai amâne cu lunile judecarea proceselor Excepţiile de neconstituţionalitate, achitările sau

Legea Curţii Constituţionale va fi schimbată astfel încât ridicarea unor excepţii să nu mai amâne cu lunile judecarea proceselor

Excepţiile de neconstituţionalitate, achitările sau condamnările cu suspendare transformă dosarele de mare corupţie în dezbateri publice. Combaterea flagelului devine astfel un joc al nervilor în care niciodată nu se găseşte un vinovat. Uniunea Europeană, care este în continuare cu ochii pe lupta autorităţilor române cu corupţia, a sesizat că stăm prost la capitolul condamnări.

Excepţia de neconstituţionalitate în dosarul "Zambaccian" admisă de Curtea Constituţională bulversează din nou mersul unor dosare renumite ca fiind de mare corupţie. Anchetarea fostului premier Adrian Năstase fie se va încheia, fie va ajunge înapoi la DNA pentru ca procurorii anticorupţie să ceară girul politic pentru cercetarea fostului premier. Toate acestea se întâmplă după aproape un an de zile de când dosarul "Zambaccian" a ajuns în instanţă. Şeful DNA, Daniel Morar, reclama nu de mult că, prin admiterea excepţiilor de neconstituţionalitate de către judecători, procesele sunt suspendate luni în şir. Nimeni nu şi-a asumat însă o greşeală constituţională, astfel că nimeni nu poate fi acuzat de situaţiile în care se ajunge prin trimiterea dosarelor la Curtea Constituţională. Aproape toate marile cauze de corupţie au ajuns şi la "judecata" legii fundamentale. Acolo, judecătorii Curţii au decis în majoritatea cauzelor că excepţiile ridicate nu se justifică. Ancheta în dosarul "Zambaccian" a fost declarată însă neconstituţională, astfel că din punct de vedere procedural ea este nulă. Decizia Curţii Constituţionale conform căreia Adrian Năstase trebuia judecat după prevederile legii răspunderii ministeriale, şi nu după cele de drept comun va deveni suverană. Ea va trebui aplicată şi în dosarul "Mătuşa Tamara", în care tot fostul premier a fost trimis în judecată pentru numirea lui Ioan Melinescu în funcţia de şef al Oficiului Naţional pentru Combaterea şi Prevenirea Spălării Banilor, în schimbul clasării unui dosar avut în lucru de instituţie. În aceeaşi situaţie se află şi fostul ministru al comunicaţiilor Codruţ Şereş pentru care, deşi s-a cerut pentru cercetare avizul Comisiei Prezidenţiale, acesta nu s-a mai luat în discuţie. Întrucât Partidul Conservator s-a retras de la guvernare, Parchetul a considerat că Şereş nu mai are calitate de ministru şi a dispus începerea urmăririi penale pe numele său. Astfel că în cazul în care procurorii vor decide trimiterea în judecată a fostului ministru al comunicaţiilor, vor trebui să ceară avizul Comisiei Speciale de la Cotroceni.

Legea Curţii Constituţionale, schimbată

Ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, a declarat că va înainta parlamentului un proiect prin care să fie schimbată Legea Curţii Constituţionale astfel încât ridicarea unor excepţii să nu mai amâne cu luni de zile judecarea proceselor. Potrivit ministrului, în cazul în care Curtea Constituţională va constata că articolul în cauză era neconstituţional, partea va putea ataca hotărârea definitivă pe acest motiv prin procedura revizuirii. Numai anul trecut, Curtea Constituţională a primit aproximativ 2.000 de sesizări, dintre care doar 1% au fost admise, restul de 99% fiind respinse ca neîntemeiate.

Achitările netezesc drumul către CEDO

Un alt motiv pentru care marile dosare de corupţie devin subiecte de dezbatere este punctul final al proceselor - care din ce în ce mai des stă sub semnul achitărilor. Fostul primar al Bacăului Dumitru Sechelariu, plimbat cu cătuşe şi mascaţi ca în filmele americane, a fost achitat. Un caz care, în urmă cu doi ani, părea să rescrie istoria dreptului anticorupţie s-a transformat acum într-o plângere la CEDO. Aceeaşi soluţie - achitarea - au primit-o şi foştii edili din Râmnicu Vâlcea. Primarul Mircia Gutău şi viceprimarul Nicolae Dicu, acuzaţi de luare de mită, au fost găsiţi nevinovaţi de Tribunalul Alba. Lista achitărilor este însă mult mai lungă, iar condamnările definitive şi irevocabile se lasă mult aşteptate.

Audierile de noapte

Cătălin Dancu, avocatul primarului Dumitru Sechelariu, consideră că rechizitoriul DNA nu avea cum să fie probat în instanţă deoarece procurorii au încălcat mai multe drepturi ale clientului său. "Ne-au respins probele noastre în apărare, au luat declaraţii de martor, la 11-12 noaptea, fără ca avocaţii părţilor să fie de faţă, constituirile de parte civilă s-au făcut cu încălcarea legii, iar nota SRI pe baza căreia a început ancheta nu era la dosar", ne-a explicat Dancu. Potrivit avocatului, judecătorii au analizat probele inculpaţilor, au reaudiat martorii şi au constatat că părţile civile nu vor niciun ban şi au decis achitarea celor şapte infracţiuni reţinute în rechizitoriu. "Vom cere despăgubiri un milion de euro la Curtea Europeană", ne-a mărturisit Cătălin Dancu.