"Nu sunt la fel de optimist ca preşedintele şi premierul"

Aflaţi la Consiliul de primăvară al UE de la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu au declarat că există posibilitatea activării clauzelor sectoriale

Aflaţi la Consiliul de primăvară al UE de la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu au declarat că există posibilitatea activării clauzelor sectoriale de salvgardare pentru România. Potrivit acestora, agricultura şi sistemul sanitar-veterinar sunt, cel mai probabil, domeniile în care este posibilă activarea clauzelor sectoriale. Fără să atragă după sine amânarea aderării României la UE, clauzele sectoriale pot însă să scoată din afara spaţiului unic, pe termen limitat, domeniile la care se referă. Astfel, dacă sistemul sanitar-veterinar nu îndeplineşte standardele europene, certificate emise de acesta nu vor fi recunoscute în UE. Nici justiţia, conform preşedintelui, nu este lipsită de probleme, fiind foarte probabilă o monitorizare postraport a domeniului în vedere cuantificării cazurilor de mare corupţie soluţionate în instanţă. Potenţiala clauză de salvgardare generală pentru Bulgaria nu este o veste bună nici pentru România. Deşi CE poate decide disocierea celor două ţări în procesul de aderare, climatul european înclinat spre scepticism şi obişnuinţa de a trata în comun România şi Bulgaria poate constitui un motiv serios de îngrijorare. Ziarul Adevărul l-a intervievat cu privire la aceste subiecte pe secretarul de stat în MIE, Leonard Orban.

- Se poate spune că România a scăpat de ameninţarea activării clauzei de amânare?
- Eu nu m-aş grăbi să fac o asemenea afirmaţie. Oficialii comunitari au fost rezervaţi şi nu au făcut declaraţii tranşante în acest sens. L-aş cita în acest sens pe directorul pentru extindere al Comisiei Europene, Michael Leigh, care spunea că decizia de a recomanda sau nu eventuala activare a clauzei de amânare pentru România va fi luată de colegiul comisarilor la mijlocul lunii mai. Sunt însă optimist şi cred că amânarea aderării este puţin probabilă, datorită modului în care am progresat de la ultimul raport de monitorizare al Comisiei din octombrie 2005.
- Raportul din mai va specifica data aderării ?
- Chiar dacă au fost încercări de a se amâna pentru toamnă luarea unei decizii, data aderării României la Uniunea Europeană va fi luată de Consiliul European din iunie pe baza raportului din mai al Comisiei, pentru că este nevoie de şase luni pentru a se încheia pregătirile tehnico-administrative la nivel comunitar pentru lărgirea Uniunii.
- Acelaşi Michael Leigh declara că este posibil ca Raportul din noiembrie să conţină recomandări privind aplicarea unor "clauze tehnice de salvgardare". Ce sunt aceste clauze şi cum se manifestă?
- Trebuie să specific de la bun început că aceste clauze generale de salvgardare nu sunt clauze de amânare a aderării. În Tratatul de Aderare a României sunt incluse trei astfel de clauze. Prima dintre aceste clauze este clauza de salvgardare generală care presupune că, dacă până la sfârşitul a trei ani de la aderare vor apărea dificultăţi grave şi persistente într-un anumit sector economic sau care ar putea deteriora situaţia economică într-un anumit domeniu, România sau Bulgaria pot solicita Comisiei autorizaţia de a lua măsuri de protecţie pentru a ameliora situaţia creată şi a ajusta respectivul sector economic al Pieţei Comune. În aceleaşi circumstanţe, orice stat membru actual poate solicita autorizaţia de a lua măsuri protecţioniste cu privire la unul sau ambele noi state membre. A doua clauză, cu referire la justiţie şi afaceri interne, prevede că, dacă în România şi Bulgaria există întârzieri cu privire la transpunerea sau implementarea prevederilor comunitare referitoare la recunoaşterea mutuală în domeniul civil şi penal, Comisia, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui stat membru, poate, până la sfârşitul a trei ani de la intrarea în vigoare a Tratatului, să ia măsurile necesare şi să specifice condiţiile de aplicare a acestora. Cea de-a treia clauză de salvgardare priveşte Piaţa Internă. Astfel, dacă în primii trei ani de la aderare, România şi Bulgaria nu îşi îndeplinesc angajamentele asumate în cadrul negocierilor periclitând astfel funcţionarea Pieţei Interne, Comisia Europeană, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui stat membru, poate să ia măsurile necesare pentru remedierea acestei situaţii. Dacă, de exemplu, calitatea laptelui românesc nu respectă acquisul comunitar atunci nu vom putea vinde laptele pe Piaţa Comună a Uniunii. Activarea unor astfel de clauze tehnice sunt de evitat pentru că provoacă pierderi economice.
- Bulgaria este ameninţată de UE cu activarea Clauzei de amânare la capitolul Justiţie. România ar putea fi afectată dacă se va lua o asemenea decizie?
- Chiar dacă ratificarea Tratatului de aderare se face în comun pentru cele două ţări, eventuala decizie de amânare a aderării se ia individual. Suntem preocupaţi de ceea ce se întâmplă cu Bulgaria, pentru că o decizie de amânare ar fi un semnal negativ mai ales în contextul actual de euroscepticism din rândul unor state membre. Susţinem Bulgaria şi sperăm că va reuşi să-şi rezolve problemele până la raportul din mai.

Bulgaria, ameninţată cu amânarea aderării
Un raport elaborat de experţi ai Comisiei Europene, redactat după verificări efectuate în perioada 20-24 februarie 2006, susţine că există motive pentru activarea clauzei de salvgardare privind justiţia şi afacerile interne pentru Bulgaria, i-a informat ministrul afacerilor europene, Meglena Kuneva, pe membrii Consiliului Juridic Suprem. Această informaţie, de uz intern, a ajuns şi la urechile presei, pentru că Meglena nu a ştiut că întrunirile instituţiei sunt publice şi că reporterii aflaţi în camera alăturată pot vedea şi auzi ce se discută la şedinţe. Sofiei i se mai reproşează că nu a făcut suficiente progrese nici în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi a combaterii criminalităţii organizate. O altă posibilitate este activarea unor clauze sectoriale pe justiţie în ceea ce priveşte Bulgaria. Una dintre acestea s-ar putea referi la tribunalele bulgăreşti, ale căror decizii ar putea să nu fie recunoscute în UE, atât timp cât problemele din sistemul juridic persistă.