19 octombrie - vot impotriva resemnarii

Nicicand clasa politica nu a fost mai ingrijorata ca acum in fata unui scrutin. Referendumul din 19 octombrie se anunta cel mai sever test electoral. Pentru politicienii de toate culorile urmeaza trei

Nicicand clasa politica nu a fost mai ingrijorata ca acum in fata unui scrutin. Referendumul din 19 octombrie se anunta cel mai sever test electoral. Pentru politicienii de toate culorile urmeaza trei saptamani de batalie cu un adversar mai periculos decat orice contracandidat din alegeri: blazarea. Nu exista nici un semn ca populatia doreste sa iasa din starea de apatie, care o caracterizeaza intre mandate. Sondajele spun ca numarul romanilor care vor sa participe la vot e aproape de limita critica, punand in pericol coloana vertebrala a unei natii, Constitutia. Peste noapte, politicienii, mai putin peremistii, s-au adunat intr-un singur grup, nedespartiti de doctrine, dornici doar sa treaca, la comun, testul maturitatii electorale. Se poate spune ca, intr-un anumit fel, marea masa a electoratului si actorii politici se afla acum fata in fata, tinand, in inclestarea lor, viitorul Romaniei. Pentru alesi, indiferent de culoarea politica, indiferent de pozitia lor in administratie, este vital sa convinga populatia ca votul asupra unei legi cu un grad mare de abstractizare e mai important decat votul la un scrutin precedat de dueluri spectaculoase intre cavalerii pretendenti la putere. Din nefericire pentru democratia noastra, tot mai multi romani spun ca nu vor sa mearga la vot. Tot mai multi romani refuza sa se mai implice in jocurile alternantei la putere, in lupta pentru posturi si privilegii. Clasa politica este prima responsabila pentru aceasta indepartare a electoratului de la urne. Cei care au incalcat Constitutia, votata de 70% din cetatenii cu drept de vot, in 1991, au fost, mai intai de toate, alesii poporului. Portitele constitutionale au dat nastere la numeroase scandaluri. Remanieri facute la limita bunului simt, prin interpretarea virgulelor din Legea fundamentala, legiferari paralele prin ordonante de urgenta, schimbari de premieri dupa visul de noapte al presedintilor si discutii despre imunitate facute intr-o complicitate politica de rau augur. Apoi mai sunt si intarzierile in reglementari, desi cadrul general se afla in Constitutie de acum 12 ani, cum este cazul incompatibilitatilor sau al legii privind raspunderea ministeriala. Sunt numai cateva din exemplele care pot constitui motivele ca electoratul sa nu mai creada nici macar in legea legilor, in Constitutie. Cine poate iesi acum cu fata curata la cetateni sa promita ca asa ceva nu se va mai intampla? Cu toate ca politicienii merita uneori din plin un dus electoral rece, sanctiunea nu trebuie sa fie aplicata tocmai cand e vorba de Constitutie. Aceasta ar trebui privita ca o victorie a societatii civile asupra conducatorilor ei. Restrangerea imunitatii parlamentare, garantarea proprietatii, dubla cetatenie in ocuparea unor functii, liberalizarea circulatiei terenurilor, eliminarea obligativitatii stagiului militar, fluidizarea procesului legislativ, celeritatea actului de justitie, suprematia Curtii Constitutionale, folosirea limbii materne in administratie si justitie, dar si pastrarea limbii romane ca limba oficiala, instituirea expresa a raspunderii statului pentru greselile sale, reglementarea ordonantelor de urgenta, crearea cadrului pentru aderarea la UE sunt subiecte care au revenit sistematic in dezbaterea publica in acesti ultimi 12 ani. Populatia le-a cerut, politicienii le-au amanat. Acum aceste chestiuni sunt reglementate, poate nu perfect, dar intr-o forma mult imbunatatita. Absenta de la vot inseamna in primul rand inconsecventa din partea populatiei. De aceea este atat de important ca cele trei saptamani care urmeaza sa fie complet depolitizate si consacrate exclusiv mediatizarii Constitutiei. Din nefericire, startul a fost dat gresit. PSD a transformat intalnirea privind referendumul intr-una de atacuri politice la adresa opozitiei. La randul lor, PNL si PD au amenintat PSD ca daca vad un singur insemn de partid, pe o raza de 2 kilometri in jurul urnelor, isi retrag reprezentantii din procesul electoral si cer electoratului lor sa nu mai mearga la vot. Cu asemenea atitudini este greu de crezut ca alegatorii vor fi atrasi spre sectiile de votare pentru a stampila "Da" in buletine. Ar fi pacat ca infantilismul unora si scenariile altora sa compromita referendumul. Un absenteism masiv ar face ca revizuirea sa nu aiba loc. Un vot negativ, asijderea. Populatia ar pierde sansa de a avea un ascendent moral asupra alesilor, in schimb ar fi invocata mereu drept tap ispasitor cand ar veni vorba de hibele primei Constitutii postrevolutionare. Si in plan extern un esec al referendumului, o neparticipare la vot, ar fi un semnal negativ, o acceptare tacita a discursurilor extremiste, care se opun schimbarii unor prevederi constitutionale. Momentul 19 octombrie inseamna inca o proba de responsabilitate pentru electorat. Pana la urma, cu totii stim ca, indiferent cat de dezamagiti am fi de prestatia publica a unuia sau altuia dintre actorii politici, singurul aliat ramane Constitutia. Legea fundamentala este postamentul solid al democratiei, unica mostenire valoroasa, demna de transmis din generatie in generatie. Chiar daca uneori ea mai trebuie slefuita pentru a-i reda stralucirea, Constitutia si exercitarea dreptului la vot sunt garantiile ca drumul Romaniei este spre un viitor european si nu spre un trecut intunecat, in care resemnarea era singura forma de manifestare a unui popor coplesit de neputinta.