50% din oamenii de afaceri din România, enervaţi de corupţie

Deşi nivelul corupţiei în România, aşa cum este el perceput de mediul de afaceri, a scăzut considerabil, jumătate din patronii firmelor din ţară consideră că mita şi şpaga pe care trebuie

Deşi nivelul corupţiei în România, aşa cum este el perceput de mediul de afaceri, a scăzut considerabil, jumătate din patronii firmelor din ţară consideră că mita şi şpaga pe care trebuie să le dea împiedică bunul mers al afacerii sau creşterea profitului. Aceasta o relevă cel mai recent raport al Băncii Mondiale (BM), care compară situaţia corupţiei în 2002 cu cea din 2005, în 26 de ţări foste socialiste şi cinci occidentale, şi obţinut în exclusivitate de Adevărul.

România stă mai prost decât Bulgaria
Deşi a evoluat mai puţin în bine decât România, în Bulgaria, impactul negativ al corupţiei asupra mediului de afaceri este perceput doar de circa 40 la sută din patronii de firme. Mai rău ca în România o duc afaceriştii în Albania, unde 2/3 din patroni susţin că şpaga le ruinează businessul. şi la capitolul frecvenţă a datului de şpagă stăm mai prost ca vecinii de la sud de Dunăre, în contextul în care şi la noi necesitatea mitei s-a înjumătăţit în 2005 faţă de 2002. În timp ce, în Ungaria, suma de dat şpagă nu a fluctuat prea mult, în România şi Bulgaria ea a scăzut. În timp ce o firmă la Sofia cheltuieşte circa 1,5% din profitul anual pe şpăgi, la Bucureşti patronii de firme scot din buzunar doar circa 0,5 la sută din câştigul pe un an. Mita dată parlamentarilor şi oficialilor din guvern să voteze, respectiv să ia decizii favorabile unei firme sau alteia a rămas în România în 2005 ca în 2002, fără prea mare impact asupra afacerii.

Declaraţiile de avere au micşorat mita
"România a luat multe măsuri de combatere a corupţiei, la presiunea UE, şi se pare că ele au fost considerabil de eficiente", se arată în raportul BM. Scăderea nivelului de corupţie în România se datorează adoptării legii privind accesul la informaţie şi obligativităţii declaraţiilor de avere şi venit în cazul oficialităţilor publice, se mai arată în document. Totuşi, trebuie înfiinţată o agenţie de integritate, care să controleze aceste declaraţii, remarcă studiul. La o mai bună performanţă în lupta anticorupţie a dus şi reforma Justiţiei. Chiar dacă combaterea corupţiei a dat randament în România şi Bulgaria, nivelul fenomenului rămâne în continuare mult mai ridicat decât cel existent în ţările din vestul Europei.

Holdingurile dau mai puţină şpagă decât IMM-urile
Valabil pentru toate ţările, mita percepută firmelor mari a scăzut în mai mare măsură decât cea impusă firmelor mici, care duc la creştere economică şi creează locuri de muncă. Firmele străine trebuie să plătească mai puţine şpăgi decât cele autohtone. La fel cele care sunt de mai mult timp pe piaţă decât cele nou-venite, care trebuie să deschidă porţi cu ceva mită pentru licenţă şi expertize. Ca o altă regulă, patronii care au firme în mediul rural sunt mai feriţi de dat şpagă decât cei care au un business la oraş, rezumă raportul BM.