Cu noaptea în cap după fonduri europene

Sucursalele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură sunt luate cu asalt de fermierii care tânjesc după finanţări de la UE Ţăranii s-au mobilizat şi vin la oraş să

Sucursalele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură sunt luate cu asalt de fermierii care tânjesc după finanţări de la UE

Ţăranii s-au mobilizat şi vin la oraş să ceară banii de la Uniunea Europeană. Când vine rata cu fermieri, sucursalele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură se aglomerează subit. După ce şi-au petrecut ziua la coadă, ţăranii se întorc acasă cu un bileţel de hârtie pe care scrie numărul cererii şi data depunerii ei. Cei 50 de euro pe hectar vor veni la începutul lui decembrie, tocmai la timp pentru porcul de Crăciun.

Pentru a putea intra în posesia banilor, fermierii au fost nevoiţi să-şi deschidă un cont bancar. Mulţi dintre ei au intrat pentru prima dată într-o instituţie de credit. La Urlaţi, Agenţia de Plăţi are trei camere lateral de strada principală. O identificăm uşor, după coada de vârstnici cu hârtiile pregătite în mână. Oamenii au venit la oraş dis-de-dimineaţă, regulamentar, în ziua în care au fost invitaţi. Printre ei se află şi Steliana Ene. Are 70 de ani şi un hectar jumate de pământ. "Am venit de dimineaţă cu rata, ne-am dus la xerox, am tras două copii după buletin, ne-am dus la CEC, am deschis cont cu 10.000 lei (vechi). Intră numai câte unul, că fiecare om are un sat arondat", ne povesteşte Steliana Ene. Ştie câţi bani o să ia şi că va fi controlată apoi de autorităţi. "Ne controlează dacă am lucrat pământul, zice că dacă luăm banii şi găseşte bâlhău de buruian nu-ţi dă şi te şi penalizează", ne explică ţăranca. Banii nu sunt mulţi, nici nu ajung pentru a munci pământul. "Costă un milion jumate de arat şi semănat pogonul", sunt de acord fermierele, toate îmbrăcate în negru şi cu broboade de aceeaşi culoare pe cap. Au venit de la peste 30 de km distanţă.

Ion Mihăilă a venit de mai aproape, de la Valea Călugărească. Are două hectare de vie. A făcut 17 km cu bicicleta dus, şi mai face 17 km înapoi. "Nu trebuia să ne poarte pe drumuri, şi banii îi dă tocmai de Crăciun. Noi banii i-am dat deja pentru arătură. Trebuia să fi venit în sat, la fiecare. Cred că scap abia pe la 3, dacă scap", spune ţăranul din Valea Călugărească.

Constantin Petrovici iese bucuros cu o bucată de hârtie în mână, pe care scrie un număr de ordine şi data. A stat mai bine de o oră înăuntru. "Vai de oamenii de aici, e extraordinar de mult de muncă", îi caină el pe angajaţii APIA. "Trebuie identificate pe hărţi, trebuie trecute suprafeţele. N-am mai întrebat când o să primim banii, că săracii sunt ameţiţi". Ce va face cu banii? Îi investeşte în vie. Are 1,41 hectare.

Cei care nu îndeplinesc condiţiile stau la uşă

Filofteia Băbănău are 73 de ani. E din comuna Rotari - Şoimescu, 30 km distanţă de Urlaţi. Stă mai deoparte şi aşteaptă o vecină din sat, cu banii de drumul înapoi pregătiţi în mână. Nu îndeplineşte criteriile pentru a putea lua banii. "Spune că nu mă încadrez. Mi-a dat înştiinţare să vin, dar când am venit zice că nu mă încadrez, că nu e tot pământul la un loc. Ce să-i fac, ăsta e pământul pe care l-am moştenit de la părinţi. Am un hectar, dar e în cinci locuri", ne explică bătrâna, necăjită că a bătut drumul degeaba şi nici n-o să primescă banii de la UE. Conform legii, pentru a primi bani pentru subvenţia pe suprafaţă trebuie să ai cel puţin un ha de teren agricol, dar acesta să nu fie format din loturi mai mici de 0,3 hectare.

Banii ar fi fost buni, că femeia are doar o pensie de urmaş de 2,4 milioane lei vechi. E drept că mai are un teren cu grâu, dar acela e dat în arendă. "Arendaşul l-a declarat el, şi nouă nu ne mai dă bani. Îmi dă grâu".

Banii trebuie să ajungă la cel care munceşte pământul, nu la proprietar, ne explică şefa biroului APIA de la Urlaţi, Otilia Marin. Ţăranii înţeleg mai greu acest lucru.

Media de vârstă a solicitanţilor este de 65 de ani

Cozile la agenţie sunt făcute de bătrâni. Media de vârstă a solicitanţilor e de 65-67 de ani, conform unor analize ad-hoc făcute de angajaţii APIA. Nu se poate merge în comune, cum ar vrea ţăranii, că toate hărţile sunt la centru. Toată munca se face cu pixul pe hârtie. Deşi există calculatoare pe mese, înregistrările în baza de date se fac numai la centru, la Ploieşti, pentru că la Urlaţi nu a ajuns încă softul. Merge greu, oamenii nu ştiu să completeze cererile. "Sunt oameni în vârstă, fac şi greşeli şi trebuie să o iei de la capăt", explică şefa agenţiei de la Urlaţi.

"Durează şi jumătate de oră şi două ore la fiecare, depinde cât de uşor reuşeşte să-şi vadă terenul pe aceste hărţi. Merge mai greu în satele de munte, sunt repere, dar nu le văd ei", spune Otilia Marin. Lucrează acum la cererea lui Gheorghe Bălănescu, un fermier în putere, de 49 de ani, cu 7 ha de teren. Pe harta gri închis, şefa APIA trage o linie cu pixul roşu. "Două rânduri de vie sunt mai scurte, că e casa. Casa nu se vede pe hartă, dar acolo trebuie să fie", explică fermierul.

Chiar dacă s-au înscris în Registrul Fermelor cu un an înainte şi şi-au identificat terenurile o dată, în 20% din cazuri există schimbări, ne spune şefa APIA, şi se repetă identificarea. Ori s-a schimbat proprietarul, ori s-au modificat parcelele de teren, ori altcineva munceşte pământul.

În Prahova, o treime din cereri sunt neeligibile

80% din fermieri respectă programarea şi vin în ziua respectivă. Sunt însă şi ţărani care nu vin la data când au fost programaţi. Deşi până pe 15 mai, când este data limită de depunere a cererilor, pare că este suficient timp, angajaţii APIA se plâng că sunt suprasolicitaţi. Lucrează deja sâmbăta şi probabil vor lucra şi duminica. Fiecare funcţionar are cam 10 fermieri programaţi pe zi. "Mai mult de zece fermieri e imposibil", ne spune Florica Iuga, de la APIA Moreni. Se ocupă de o comună de lângă Moreni. Ştie reperele, unde e biserica, râul. N-a fost acolo, dar ştie comuna pe dinafară. De pe harta realizată cu ajutorul fotografiilor făcute din avion.

Şefa APIA Prahova, Roxana Bălcinoiu, crede că ar fi trebuit negociată cu Uniunea Europeană o perioadă mai lungă pentru depunerea cererilor. Asta pentru că suntem o ţară cu mulţi fermieri, cu suprafeţe mici, dispersate, şi fără cadastru.

La agenţia de la Urlaţi sunt aşteptaţi 4.500 de fermieri eligibili, din 15 comune. Cereri au depus 6.500, dar aproape 2.000 n-au fost eligibili. La nivelul judeţului Prahova, s-au înscris anul trecut în Registrul Fermelor 34.000 de fermieri. Numai 24.000 sunt eligibili. Autorităţile se feresc deocamdată să tragă vreo concluzie, pentru că situaţiile se schimbă de la zi la zi. Dacă în unele locuri mulţi nu întrunesc condiţiile de eligibilitate, în altele apar fermieri, noi doritori de subvenţii. Este cazul Câmpinei, unde, ne spune şefa de la Prahova, se pare că vor veni cu 1.000 de noi fermieri mai mult decât cei 3.500 prevăzuţi. Poate au fost iniţial reticenţi, n-au crezut în subvenţiile europene, sau au crezut că li se va lua pământul, crede Bălcinoiu.

La Moreni, ţăranii vin înaintea angajaţilor de la APIA

În Moreni, sediul APIA are o curte care se umple de oameni de la 7,30, cu jumătate de oră înainte de începerea programului. La ora 16, ultimii doi fermieri îşi adună suprafeţele şi-şi socotesc viitorii bani. Iar şeful agenţiei, Valentin Dinescu, se grăbeşte la Prefectura Târgovişte să dea seama de înscrieri. "E aglomerat, avem şi 100 de oameni pe zi". E optimist, crede că va termina la timp. Ioan Simion are 65 de ani şi o exploataţie de 2,39 ha, la Bucşani. Are numai 3 parcele eligibile, alte patru nu: sunt mai mici de 0,3 ha. Şi-a deschis cont la Banca Transilvania cu o săptămână în urmă. Ce cultivă? Diverse, ce are nevoie. Va lua, probabil, 130 de euro. Ştie că trebuie să păstreze terenul în bune condiţii de agromediu. Cum adică? "Adică să nu fie ciulini, să nu fie pârloagă", ne explică fermierul.

Dacă vrei şi subvenţii naţionale, trebuie să ştii ce cultivi

Banii de la Uniunea Europeană, 50 de euro pe hectar, vin indiferent de ce ai de gând să cultivi. Doar să păstrezi terenul în bune condiţii de mediu: să ari pe curbele de nivel, să respecţi rotaţia culturilor. Dacă vrei şi plăţi de la bugetul naţional, trebuie să ştii ce vrei să cultivi şi pe ce suprafeţe. Plăţile complementare, aşa-numitele top-up-uri, sunt de 30 de euro/ha pentru cereale, oleaginoase, rapiţă, floarea-soarelui, mazăre, şi de 216 euro/ha dacă cultivi orez, sfeclă, tutun, hamei, in sau cânepă. 6% din fermieri, aleşi aleator, vor fi controlaţi. Cine depune cerere de subvenţie după 15 mai va fi penalizat cu 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. După 11 iunie nu se mai primeşte nicio cerere de subvenţie. Dacă terenurile în pantă mai mare de 12% nu sunt cultivate de-a lungul curbelor de nivel, penalizarea e de 3% din sumă. Dacă fermierul recidivează, subvenţia poate fi suspendată până la 3 ani. Supradeclararea e iarăşi pedepsită. Dacă a declarat 2,5 ha şi în realitate are 2 ha, e penalizat cu suma cuvenită pentru un hectar, adică 50 de euro. Controalele vor începe după 15 iunie.

210.000 de cereri depuse pentru subvenţia UE

Conform ultimelor raportări de la APIA, până la 15 martie 210.800 de fermieri depuseseră cererile de subvenţie pentru banii de la Uniunea Europeană. Cele mai multe cereri au fost înregistrate în judeţul Suceava (aproximativ 11.000 de cereri), iar cele mai puţine în judeţul Ilfov (aproximativ 800 de cereri). Autorităţile au transmis o scrisoare personală fiecăruia dintre aceştia cuprinzând ora, data şi persoana la care trebuie să se prezinte. Campania de depunere a cererilor va continua până la 15 mai 2007. Aproximativ 1.500.000 de fermieri înscrişi în Registrul Fermelor şi care au deruat procedura de identificare a parcelelor sunt aşteptaţi să se prezinte la centrele locale APIA pentru a depune cererile de subvenţie.