Am ajuns nerezonabil de scumpi chiar şi faţă de vechii membri UE

Bucureştenii văd Micul Paris la fel cum parizienii îşi văd oraşul - un loc în care e greu să găseşti o casă la preţuri rezonabile Anuarul celor 268 de regiuni din EU 27 ne pune în

Bucureştenii văd Micul Paris la fel cum parizienii îşi văd oraşul - un loc în care e greu să găseşti o casă la preţuri rezonabile

Anuarul celor 268 de regiuni din EU 27 ne pune în faţă oglinda statistică: oraşele noastre nu sunt atât de dinamice şi nici măcar atât de ieftine pe cât ne-am fi aşteptat. Din nou, ar trebui să luăm lecţii de la regiunile vecinilor.

Eurostat, oficiul de statistică al Comisiei Europene, a prezentat la sfârşitul săptămânii trecute ultima ediţie a anuarului regiunilor din Uniunea Europeană (268 de regiuni la nivelul celor 27 de membri).

Evident, nu este o surpriză că Europa este încă departe de a fi un ansamblu omogen din punct de vedere al indicatorilor economico-sociali. Mai ales la noii membri ai Uniunii, discrepanţele sunt mari chiar în interiorul aceluiaşi stat. Surprind însă diferenţele faţă de "ceea ce ne-am fi aşteptat".

Locuri de muncă în străinatate

Din comunicatul de presă prezentat de Eurostat, aflăm că stăm bine la capitolul de rată de angajare a femeilor.

Cu o rată de 59%, regiunea Nord-Est este printre primele din Europa. Evident, explicaţia e simplă - în polul sărăciei europene, economia este întreţinută în special de femeile care lucrează în industria textilă. Oricum, femeile şi bărbaţii care n-au găsit de lucru sunt acum la muncă în străinătate.

Când vine vorba însă de indicatori care să vorbească despre dinamica economiei sau standardele de viaţă, regiunile româneşti cu greu mai pot fi găsite în prima jumătate a tabelelor statistice. Spre exemplu, oraşele noastre nu sunt printre oraşele europene înregistrate ca având procente ridicate de studenţi comparativ cu populaţia tânără de 20-24 de ani. Cel mai bine din toată Europa stă Praga (150%), dar un loc bun are şi Bratislava (106%).

La Piatra Neamţ chiar nu sunt nemţi

O economie dinamică se vede şi în funcţie de timpul în care găseşti un loc de muncă bun (evident, raportat la percepţia locuitorilor). Aşa-numitul "audit urban", un sondaj realizat în noiembrie 2006 pe eşantioane de 500 de persoane din 75 de oraşe din EU 27, Croaţia şi Turcia, arată că în Cluj şi Bucureşti (oraşe-fanion ale creşterii economice de la noi) găseşti mai greu un loc de muncă decât la Praga, Bratislava sau Varşovia (nu mai vorbim de oraşe "îmbătrânite", precum Paris sau Londra).

Nu ne mirăm însă când aflăm pe ce loc suntem la percepţia proprie privind standardele de viaţă. Astfel, la Piatra Neamţ ajungi să găseşti o casă bună şi "rezonabilă" mai greu decât în oraşele nemţeşti. Dar, în sfârşit, statistica face dreptate - Bucureştiul este un fel de Paris: case bune la preţuri rezonabile (pentru buzunarul propriu) îşi pot permite numai câteva procente din locuitori.