Un negustor de vechituri bine cotat: detectiv, istoric, ziarist

De multe ori, negustorii care si-au infiintat firme ca sa vanda obiecte vechi la talcioc sunt sfatuiti de propriii contabili sa vanda mai degraba covrigi sau gogosi, ca ies bani mai multi. Putini

De multe ori, negustorii care si-au infiintat firme ca sa vanda obiecte vechi la talcioc sunt sfatuiti de propriii contabili sa vanda mai degraba covrigi sau gogosi, ca ies bani mai multi. Putini comercianti vand obiecte vechi numai pentru bani. "Nimeni nu rezista in meseria asta fara pasiune. E o imbinare intre munca de istoric, de detectiv si chiar de ziarist; trebuie sa stii cum sa vorbesti cu oamenii, sa alergi de la o biblioteca la alta, sa scormonesti in trecut, sa astepti si o zi pana sa-ti dea drumul intr-o arhiva, sa induri sa stai cu nasul in praf sute de ore si sa ajungi sa-ti placa asta", povesteste Iustin Zegrea, un tanar ce reuseste sa se intretina numai din vanzarea de obiecte vechi - carti, poze, scrisori, ziare, harti, diverse acte, sfesnice, bijuterii s.a.m.d. Practica de zece ani aceasta meserie si castiga la nivelul unui salariu decent. Se considera a fi anticar. Spune ca a terminat Facultatea de Drept, dar a ales negustoria fiindca se pliaza cel mai bine pe firea lui - "imi place sa caut in trecut lucruri utile prezentului. Am asa de multe carti acasa, incat am ajuns sa dorm cu ele in pat". Fiindca nu are inca un magazin, isi vinde marfa pe unde apuca: la targul de carte Gaudeamus, la targurile de antichitati, in cluburile de colectionari. A avut clienti care se fereau sa atinga vechiturile fiindca "au apartinut unor morti". Altii atingeau special poze de 100 de ani si carti valoroase sa se incarce cu energia "oamenilor mari" care le-au atins. Prima calitate pe care trebuie sa o aiba un anticar este dragostea pentru vechituri. "E o iluzie ca poti sa te imbogatesti din asta. Anticarii de la fostele anticariate de stat care vand prin talciocuri nu au succes fiindca toata viata au vandut din obligatie, nu de drag. Altii investesc acum in carti si obiecte vechi cu gandul ca, peste zece ani, vor valora foarte mult si vor scoate bani frumosi", povesteste Iustin. A doua calitate a negustorului ambulant este forta fizica. Iustin spune ca nu e negustor adevarat cine nu ajunge sa-i placa sa se opinteasca cu sute de tomuri. Ca sa castigi bani din vechituri, trebuie sa fii permanent la curent cu piata si sa frecventezi regulat toate cluburile de filatelisti, de anticari si de colectionari de obiecte vechi. In fiecare clipa se descopera ceva nou despre vreun obiect vechi, spun negustorii, si este posibil ca acel lucru sa fie, de pilda, tocmai poza care lipseste din albumul pe care vrei sa-l vinzi cu un milion de lei. Atunci te targuiesti cu negustorul care a descoperit-o si incerci sa o obtii. Cel mai simplu e sa ii oferi bani. Mai greu e cand omul vrea, la schimb, vreun obiect de la tine. "Piata antichitatilor e vie in Romania fiindca sunt multi colectionari. E, poate, piata cea mai activa, fiindca oamenii, indiferent ca sunt cumparatori sau negustori, stiu ca nu fac treaba daca nu schimba permanent informatii unul cu altul. De pilda, daca stii sa-i lasi pe colectionari sa vorbeasca, poti afla o gramada de chestii utile: ce piesa cauta anume, unde ai putea gasi o harta pe care o cauti de ani de zile". In primul caz negustorii se mobilizeaza sa faca rost colectionarului de piesa respectiva. In al doilea caz, lucrurile se complica daca harta e bagata printr-o arhiva. Atunci incepe munca de detectiv. De multe ori negustorii sunt goniti de functionari, alteori sunt obligati, la arhiva, sa stea la cozi de o zi. Insistenta e cheia. "Stiu ca vreau lucrul respectiv si nici un functionar din lume nu ma poate opri sa-l am. Asa am reusit mereu sa obtin orice document am vrut. Uneori am impresia ca pot sa ajung si la Bush, daca e acolo ceva Husi", spune Iustin. Husi este orasul in care a copilarit. De zece ani culege orice informatie despre el - acte, poze, timbre, carti, peceti. De aici a aflat ca Husiul era, odata, mult mai civilizat si mai bogat decat acum. Negustorul vrea sa publice monografia Husiului si sa propuna sa se faca aici turism pentru copii, fiindca "e locul ideal de petrecut vacantele".