De ce n-avem trafic rutier ca la Viena?

Viena este una dintre capitalele europene unde problema parcărilor s-a rezolvat. Bucureştiul, unde traficul este un haos, nu a învăţat de la austrieci, pentru că soluţia lor se aplică pe dos

Viena este una dintre capitalele europene unde problema parcărilor s-a rezolvat. Bucureştiul, unde traficul este un haos, nu a învăţat de la austrieci, pentru că soluţia lor se aplică pe dos la noi.

24 de ore. De atât timp a fost nevoie ca pe străzile Vienei să se vadă rezultatul implementării noului concept de trafic, Masterplan. "A fost uimitor cât de puţine maşini erau pe stradă, chiar de a doua zi după impunerea amenzilor pentru parcare. Parcă toată lumea era în concediu", explică Susanne Debelak, şeful Serviciului Public de Transport din cadrul Primăriei Viena.

Înainte de a admira arhitectura fostei capitale a Imperiului Austro-Ungar, majoritatea turiştilor români se minunează de coerenţa traficului de pe străzile Vienei. Fără a avea străzi de lăţimea bulevardului Magheru de la noi, din care pistele pentru biciclişti ocupă şi ele un spaţiu important, şoferii vienezi nu stau în trafic bară la bară, ambuteiajele sunt o raritate, iar claxoane nu auzi nici dacă "dai cu tunul".

În plus, parcările sunt puţine, boierii spaţiului public fiind pietonii, care beneficiază de trotuare largi şi curate. Această realitate care pare un scenariu al unui film SF pentru bucureşteni există la austrieci din două motive: lege şi voinţă.

Soluţia: desfiinţarea parcărilor

Totul a pornit de la preocuparea autorităţilor locale vieneze faţă de numărul din ce în ce mai mare de locuitori care părăseau oraşul din cauza poluării şi a traficului. "Mulţi plecau în afara Vienei şi riscam să devenim un oraş american, unde centrul este ocupat de sediul firmelor.

În plus, pierdeam foarte mult la bugetul local", spune inginer Rudolf Salomon, de la Serviciului Public de Transport din cadrul Primăriei Viena. El adaugă că imediat s-a hotărât restrângerea spaţiului pentru parcări, în niciun caz crearea unor noi locuri de parcare, pentru că "cu cât faci mai multe parcări, cu atât atragi mai multe autoturisme şi aglomerezi zona".

În Bucureşti, primarii de sector au adoptat în ultimul an o soluţie total opusă, sacrificând spaţii verzi pentru construirea de parcări. "Nu este în regulă să ajungem ca oamenii să locuiască pe verticală, iar maşinile pe orizontală", susţine şi inginerul Roman Riedel, de la Departamentul de Dezvoltare şi Planificare Urbană MA 18. Astfel, în Viena se poate parca pe spaţiul public doar o oră şi treizeci de minute, pentru care şoferul plăteşte 0,40 euro.

Oamenii îşi procură tichetele de parcare de la aparatele instalate pe stradă, le completează cu data la care a început staţionarea şi, dacă au depăşit perioada legală de parcare, plătesc o amendă de 24 de euro. "Aproape nimeni nu şi-a permis să încalce această regulă, pentru că nu-ţi poţi permite să dai la fiecare o oră şi jumătate atâţia bani", completează Susanne Debelak, de la Primăria Viena. De la acest punct, oficialii din administraţia locală austriacă au început să-i motiveze pe vienezi să renunţe la autoturismele personale şi să circule cu transportul în comun sau cu bicicleta.

Au reuşit, pentru că în orice tramvai, autobuz sau metrou te-ai urca, vezi oameni înstăriţi, îmbrăcaţi la costum, care merg la serviciu confortabil, lăsându-şi maşina acasă. Un alt scenariu greu de imaginat în Bucureşti, pentru că la noi problema o constituie companionii din transportul public, deseori hoţi de buzunare, care îţi fac drumul un calvar.

"Cei din vest au altă politică. La noi există o hotărâre de consiliu care le impune celor care construiesc acum o clădire de birouri să-şi facă locuri de parcare proprii, iar la blocuri, ce să facem, trebuie să le creăm parcări", declară directorul Direcţiei de Transporturi de la Primăria Capitalei, Gheorghe Udrişte.

Maşinile, mai mult la ţară

Este drept că raportat la aproximativ acelaşi număr de locuitori, două milioane, numărul de autovehicule înregistrate la Viena este cu 400.000 mai puţin decât la Bucureşti, unde s-a ajuns, potrivit Poliţiei Rutiere, la peste un milion. Însă la austrieci există o nouă tendinţă, după cum explică Susanne Debelak, potrivit căreia în special oamenii de la ţară îşi mai cumpără maşini, orăşenii mulţumindu-se cu transportul în comun.

Mulţi plecau în afara Vienei şi riscam să devenim un oraş american, unde centrul este ocupat de sediul firmelor
Rudolf Salomon,
inginer Serviciul Public de Transport de la Primăria Viena

Cei din vest au altă politică. La noi, ce să facem, trebuie să le creăm parcări.
Gheorghe Udrişte,
director Direcţia de Transporturi de la Primăria Bucureşti