Ce n-a spus premierul Nastase

O senzatie de zbarleala te cuprinde la auzul si vazul megamonologurilor pe care premierul Adrian Nastase le rosteste, in fiecare vineri, la obisnuitele-i videoconferinte cu prefectii. Inconjurat de

O senzatie de zbarleala te cuprinde la auzul si vazul megamonologurilor pe care premierul Adrian Nastase le rosteste, in fiecare vineri, la obisnuitele-i videoconferinte cu prefectii. Inconjurat de slujbasii Guvernului, el a recitat in ultima vineri dinaintea Craciunului grandiosul bilant al ultimilor trei ani de guvernare pesedista. Un obositor slalom festivist printre cifre si grafice, astfel impachetate incat sa arate realizarile unui guvern decis sa conduca inca patru ani de acum inainte. De la Sageata Albastra la zootehnie si societatea informationala, Nastase a vorbit despre tot, ducand la extrem un ametitor exercitiu de imagine. "Reusim, astfel, ca, in 2004, sa atingem nivelul din 1989, deci, din nou, ne raportam la trecut in aceasta forma exuberanta de bucurie, ca reusim sa obtinem rezultate bune, ceea ce reprezinta unul dintre paradoxurile perioadei de tranzitie din Romania", spunea, prolix, dar afectat, premierul Adrian Nastase. Trecand peste faptul ca astfel de raportari isi au rostul in fata Parlamentului, pentru a lasa loc dezbaterilor publice, discursul mamut al sefului Guvernului este, luat la bani marunti, un amestec de adevaruri si omisiuni. "Probabil ca anul 2003 a fost unul dintre cei mai buni ani pe care Romania i-a parcurs dupa revolutia din 1989 (...) Stabilizarea macroeconomica si amplificarea cresterii economice, in vederea realizarii convergentei cu nivelul de dezvoltare a statelor membre ale Uniunii Europene", sustine premierul Adrian Nastase. Ce uita premierul sa precizeze este costul cresterii economice din ultimii trei ani. Culmea ironiei este ca, tocmai acum, economistii, si nu in ultimul rand specialistii FMI, se incrunta la gandul ca recentele derapaje din economie ar putea duce, si de data asta, la pierderea echilibrului macroeconomic. Scapat de sub control, deficitul extern va ajunge la 6,5 la suta din PIB, o cifra ce va face sa tresara pixul pe hartia analistilor internationali, ocupati cu monitorizarea indicatorilor economici. Problema fundamentala cu acest deficit extern este ca, daca se va mentine si anul viitor, el transmite un semnal de neincredere pe pietele externe, la adresa Romaniei. Ca seful guvernului a vrut sa arate doar partea plina a paharului, o demonstreaza si afirmatiile sale vizavi de dezechilibrul balantei comerciale, cauza principala a cresterii deficitului extern. El admite cresterea importurilor, dar evolutia lor ingrijoratoare o sustine prin afirmatia lipsita de fundament ca, "in mare masura, aceste importuri sunt importuri care vor insemna retehnologizarea si utilizarea unor echipamente mai performante in diferite segmente de productie, in special la nivelul intreprinderilor mici si mijlocii". Atunci, ne intrebam, pentru ce ministrii economici si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, isi bat capul cu planul de reducere a deficitului extern? Daca nu e vorba decat despre importuri de tehnologie - expresia sanatoasa a investitiilor straine - inseamna ca, de fapt, nu avem nici o problema! Apeland la expresii ce depasesc cu mult granita realitatilor romanesti, seful guvernului a vorbit in aceeasi cuvantare cu accente predecembriste despre "relansare economica, reinnoire si de modernizare" - cand nu este un secret pentru nimeni ca structura economiei romanesti este in cel mai bun caz invechita si suprasaturata - despre "cresterea bunastarii populatiei", cand, de fapt, pentru 2004 guvernul a alocat cea mai mare suma posibila pentru protectia sociala (peste 5 miliarde de euro). Daca ne-a crescut si bunastarea o data cu PIB-ul, de ce e nevoie ca o treime din cheltuielile bugetului pe 2004 sa fie alocate protectiei sociale, saracilor al caror numar n-am auzit (in vreo statistica demna de incredere) sa se fi diminuat? Intr-un moment in care agenda restructurarii este ramasa in urma - cum, la rece, constata ultimele rapoarte ale organismelor internationale - premierul sare calul cu afirmatii nefondate sustinand ca "industria ilustreaza, cu siguranta, cel mai bine ce poate insemna aplicarea unui program economic judicios de restructurare si de modernizare, ancorat in realitate, asa cum este programul PSD". Care industrie? Si iarasi, premierul omite sa sufle o vorba despre bomba cu ceas din sectorul energetic, a carui restructurare a amanat-o pana in anul electoral, despre privatizarile sucombate, despre ajutoarele de stat prin care s-au turnat 6 miliarde de dolari in buzunare de stat si private! Culmea mistificarii este atinsa in paragraful privind evolutia din agricultura, unde, depasind si ultima frontiera a imaginatiei, acelasi premier sustine ca "anii 2001-2003 au reprezentat perioada inscrierii acestei ramuri pe calea modernizarii si adaptarii la cerintele pietei". Poate ca domnia sa a uitat sa precizeze: despre ce agricultura vorbeste? Erorile si omisiunile din edulcorata vorbire a premierului Nastase excedeaza granitele acceptabilului joc de-a imaginea, transmitand pietei un semnal de neincredere.