1,9 milioane de lei de la buget pentru Biserica Evanghelică

Monumentele istorice din Bistriţa aşteaptă finanţare din bugetul pentru biserici. Anul acesta, guvernul a alocat un buget record pentru construirea şi renovarea de biserici.

Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Bistriţa-Năsăud a solicitat bani din acest buget, exclusiv pentru reabilitarea bisericilor monument istoric aflate în stare de colaps sau precolaps. Bugetul de stat pune la dispoziţie 13. 217.000 de lei pentru construirea şi renovarea de biserici, cea mai mare sumă alocată cu acest scop din istoria bugetelor României. 
Suma care va reveni judeţului va fi utilizată numai pentru renovarea bisericilor monument istoric aflate în stare de colaps şi precolaps, a precizat Ioan Burcuşel, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Bistriţa-Năsăud.
„Vrem să propunem numai monumente istorice din judeţ. Am propus câteva aflate în stare avansată de degradare cum sunt cele din Vermeş, Sângeorzul Nou, Lechinţa, Ţigău şi altele. Ştiu sigur că pentru Biserica Evanghelică s-au aprobat 1,9 milioane de lei noi. Am avut inspiraţia să facem o scrisoare către toţi parlamentarii din Bistriţa-Năsăud, ceea ce a fost o mare realizare”, spune Ioan Burscuşel.
100 de monumente istorice
Bistriţa-Năsăud este o zonă cu populaţie majoritar ortodoxă, dar patrimoniul este format din lăcaşuri de cult destinate mai multor confesiuni: catolică, greco-catolică reformat-calvină, reformat-luterană, neoprotestantă. Dintre acestea, aproximativ 100 au fost declarate monument istoric. Monumentele sunt vechi de câteva sute de ani, iar unele sunt încă frecventate de către enoriaşi. Un exemplu în acest sens este biserica de lemn din comuna Runcu Salvei, care poartă hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. Biserica datează din 1757, iar clopotul ei a fost turnat în 1956. Printre cele mai valoroase obiecte aflate aici, sunt câteva cărţi de cult datate începând cu secolul al XVII-lea.
Pentru comuna Runcu Salvei, biserica este singurul punct prin care se pot atrage turiştii. Primarul comunei, Pavelea Anchidim, a făcut toate demersurile pentru ca biserica să poată primi finanţare pentru reabilitare anul acesta. Aceasta s-a axat pe fondurile care pot fi primite de la guvern, dar a solicitat şi fonduri europene din programul pentru reabilitarea monumentelor istorice. „Sperăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, să redăm această biserică spre vizitare celor care vin la noi în sat”, spune primarul
Noi lăcaşuri de cult
Sub aripa Protopopiatului Ortodox Român  Bistriţa se află câteva biserici la care se execută lucrări în acest an. Este vorba despre Biserica „Sfântul Gheorghe” de pe Calea Moldovei, Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” de pe str. Mărăşti şi Biserica cu „Hramul Tuturor Sfinţilor”, care va deservi ANL-urile din zona Subcetate, biserici aflate  în construcţie.
Se execută lucrări de pictură la Biserica „Sf. Treime” şi la Biserica „Sf. Ilie”. Acestea beneficiază în special de sprijin din partea enoriaşilor, şi mai puţin de la stat, confirmă surse din cadrul Protopopiatului. Însă preoţii fac demersuri pentru a obţine finanţări din suma record aprobată din bugetul României.
Bisericile, etalon
„Bisericile de lemn reprezintă un etalon pentru credincioşii de confesiune ortodoxă”, explică Gheorge Mândrescu, profesor universitar în istoria artei. Conform tradiţiei, biserica provine din fosta casă ţărănească, uşor mărită, şi este formată dintr-o singură încăpere. În judeţul nostru există astfel de biserici în Chiochiş, Lechinţa, Căianu Mic, Sânmihaiu de Câmpie, Rebrişoara, Salva, Sărata, Zagra, Şintereag şi Sângeorz-Băi.