În 2007, 30 milioane de euro iau drumul satelor

Agenţii economici interesaţi să contracteze fondurile europene destinate dezvoltării rurale vor putea să depună proiecte începând cu luna aprilie a anului în curs. Şi asta chiar dacă

Agenţii economici interesaţi să contracteze fondurile europene destinate dezvoltării rurale vor putea să depună proiecte începând cu luna aprilie a anului în curs. Şi asta chiar dacă documentul care stă la baza contractării de către statul român a sumelor necesare nu este încă trimis spre aprobare la Comisia Europeană.

Dănuţ Apetrei, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, spune că acest document va fi transmis Comisiei Europene la sfârşitul lunii martie-începutul lunii aprilie, urmând ca, în termen de maximum şase luni, oficialii europeni să-şi dea aprobarea.

"După depunerea Planului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) se pot primi, pe responsabilitatea noastră, proiecte pe acele măsuri pe care România le consideră prioritare", a declarat, pentru Adevărul, Apetrei. În prealabil, oficialităţile de la Bucureşti trebuie să depună la Comisia Europeană, pentru avizare, Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală. Acesta va fi supus dezbaterii publice la începutul lunii februarie, urmând ca, cel mai probabil la mijlocul lui februarie, acesta să fie transmis spre avizare. Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală reprezintă documentul-cadru în baza căruia România stabileşte politicile şi acţiunile de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 în domeniile agricol, silvic şi economia rurală, precum şi proiectele de investiţii în infrastructură, dezvoltare şi renovare a satelor româneşti. Finanţarea se va realiza din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, precum şi din bugetul naţional, şi va avea la dispoziţie un cuantum total de aproximativ 9,3 miliarde de euro.

400 de proiecte de dezvoltare rurală aşteaptă finanţare

"Pentru anul în curs, România va angaja aproximativ 200 milioane de euro, iar plăţile directe la sfârşitul acestui an vor ajunge de-abia la 30 de milioane", a precizat Apetrei. Potrivit acestuia, punerea la punct a sistemului va duce la angajarea anuală a unei sume cuprinsă între 700 şi 800 milioane de euro, ţinta fiind accesarea unui miliard de euro pe an. "Peste 50% din cei care vor accesa fondurile destinate dezvoltării rurale vor fi întreprinzători medii, iar exploataţiile mici şi mijlocii vor putea să-şi îmbunătăţească potenţialul productiv", spune Apetrei. Potrivit acestuia, deja există 400 de proiecte pe măsura SAPARD care sunt în stand-by, aştepând posibilitatea participării la accesarea fondurilor europene, la care se adaugă alte aproximativ 500 de proiecte care nu au intrat în SAPARD. În opinia sa, modalitatea de utilizare efectivă a acestor fonduri se va putea vedea de-abia în 2016, anul în care se estimează să se încheie acest ciclu.

Dintre programele de preaderare, SAPARD-ul a fost cel mai aproape, cel puţin din punct de vedere al procedurilor financiare, de sistemul ce se va aplica pentru finanţările din Fonduri Structurale. În ultimii doi ani, în special în 2006, după aprobarea măsurilor menite să "dezmorţească" acest program s-a reuşit generarea unui număr important de proiecte pentru SAPARD, dintre care foarte multe nu au mai încăput în finanţarea disponibilă. "Aceste proiecte, existente la acest moment, sunt în fapt baza de pornire care justifică într-o oarecare măsură optimismul autorităţilor în acest domeniu. Din punct de vedere al potenţialilor beneficiari, puterea exemplului trebuie căutată la aceia care au realizat deja proiecte finanţate prin SAPARD sau au pregătit astfel de proiecte", spune Dan Barna, expert finanţări europene în cadrul companiei de consultanţă Structural Consulting Group.